Șantajul cu energie al rușilor de la Cuciurgan! Parlicov: Vor scumpirea curentului

Ministrul Energiei, Victor Parlicov susține că Chișinăul negociază cu cei de la Cuciurgan prelungirea contractului cu preț bun, însă ei vor să mărească prețul

„E în interesul ambelor părți să nu repetăm scenariul prost din noiembrie anul trecut și cred că vom ajunge la un consens. Noi am propus semnarea unui contract pe termen mai lung. Șansele sunt bune, nu exclus o perioadă să încerce să facă un fel de șantaj”, a punctat Parlicov, care a evitat să spună cu cât vor să majoreze prețul energiei electrice.

Referindu-se la scenariul în care Gazprom închide gazul pentru regiunea stângă a Nistrului și Energocom ar livra gaz, Parlicov a spus că la prețul actual al gazelor energia de la Cuciurgan nu este competitivă. Echilibrarea este un subiect care se discută. Anterior nu sa ajuns la consens.

Energocom, traiderul de stat anunța, la sfârșitul lunii august, că centrala de la Cuciurgan va asigura în luna septembrie aproximativ 302.000 MWh e curent electric din necesarul total prognozat de 334.000 MWh. Aproximativ 13.400 MWh vor fi achiziționați de la producătorii de energie din surse regenerabile (SER) și de la centralele electrice de termoficare urbană (CET), în timp ce partea rămasă din necesar va fi acoperită prin achiziții efectuate prin intermediul OPCOM.

Costulu curentului a rămas neschimbat de 66 de dolari per MWh.

Centrala de la Cuciurgan este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curent #Cuciurgan #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.