Agricultura din Moldova riscă falimentul! Bolea: S-a dezvoltat ca o buruiană

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a adus în discuție, în cadrul emisiunii „Puterea a patra”, problemele actuale din sectorul agricol al țării și necesitatea îmbunătățirii performanțelor agricole prin intermediul științei și educației. Bolea a subliniat că agricultura s-a dezvoltat ca o buruiană într-un mod care a exclus partea științifică și a condus la dificultăți financiare pentru mulți agricultori.

Mulți agricultori mici din sudul țării, care au fost afectați de secetă, au continuat să cultive aceleași culturi timp de mai mulți ani, obținând producții mici. Bolea a adăugat că aceste cifre sunt neînsemnate în comparație cu producțiile din nordul și centrul țării, unde se obțin cantități mai mari.

Ministrul Agriculturii a subliniat că este necesar să se aducă știința înapoi în agricultură și că una dintre inițiativele în acest sens este înființarea Camerelor Agricole. Aceste camere vor permite agricultorilor să se administreze și să împărtășească cunoștințe pentru a-și îmbunătăți metodele agricole.

Participarea la aceste camere va fi obligatorie, iar statul va susține doar salariile consilierilor. Agricultorii își vor alege propriile conduceri, iar Agenția pentru Investiții și Promovare a Exportului (AIPA) va face parte din acest proces. Vor fi înființate 10 camere agricole pentru a asigura agricultorilor accesul la informații actualizate și sprijin continuu.

Ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a subliniat că, în agricultură, cunoștințele și știința sunt mai valoroase decât banii și că îmbunătățirea nivelului de educație și accesul la informații de calitate vor contribui la creșterea performanțelor în acest sector vital pentru Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#falilment #stiinta #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Omul de afaceri Veaceslav Platon contestă în instanță extrădarea sa din Marea Britanie în Republica Moldova, susținând că dosarele penale intentate pe numele său au un caracter politic. Declarațiile au fost făcute în cadrul audierilor desfășurate la Tribunalul Westminster Magistrates din Londra, scrie Reuters.

Platon, în vârstă de 53 de ani, a fost arestat în capitala britanică anul trecut, după ce autoritățile moldovene au solicitat extrădarea sa. Procurorii îl acuză că ar fi participat la o schemă de spălare de bani prin care, între 2010 și 2014, ar fi fost transferate aproximativ 22 de miliarde de dolari din Rusia prin intermediul sistemului bancar moldovenesc, precum și de alte infracțiuni.

Potrivit acuzării, Platon ar fi făcut parte dintr-o rețea care utiliza conturi deschise la Moldindconbank, instituție financiară în care acesta deținea acțiuni. Procurorii susțin că fondurile erau prezentate drept plăți comerciale sau împrumuturi legitime, însă rambursarea acestora era blocată intenționat, iar ulterior erau inițiate procese în instanță pentru a conferi aparență de legalitate transferurilor.

În fața instanței britanice, Veaceslav Platon a declarat că dosarele penale împotriva sa urmăresc eliminarea sa ca adversar politic și confiscarea participațiilor pe care le-ar fi deținut la Moldindconbank și Moldova Agroindbank.

„Am fost proprietarul acțiunilor celor mai mari două bănci din țară și al trei dintre cele mai mari companii de asigurări. Nu exista o persoană mai influentă în domeniul economic și financiar decât mine, iar ea m-a perceput ca pe o amenințare”, a afirmat Platon, referindu-se la președinta Maia Sandu.

Acesta a mai declarat că intenționa să sprijine parcursul proeuropean al Republicii Moldova, însă a susținut că Maia Sandu ar fi adoptat încă de la început o poziție potrivit căreia doar ea reprezintă „binele pentru țară”.

Autoritățile moldovene resping însă aceste acuzații. În documentele depuse la dosar, reprezentanții Republicii Moldova susțin că procedurile penale nu au motivație politică, ci se bazează pe probe cu presupuse activități infracționale.

„Urmăririle penale împotriva lui Veaceslav Platon nu sunt motivate politic. Ele se bazează pe dovezi ale unor infracțiuni care au dus la formularea unor acuzații întemeiate”, se arată în poziția autorităților moldovene prezentată instanței.

Audierile cu privire la cererea de extrădare vor continua pe parcursul lunii august și vor fi reluate în noiembrie. Instanța britanică urmează să pronunțe o decizie la o dată ulterioară.