Putin afirmă că economia rusă este „stabilă”. Rubla îl contrazice, iar UE propune noi sancțiuni

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că economia Rusiei a rezistat la „presiuni externe fără precedent” din partea Occidentului, potrivit Sky News.

Într-o intervenție video la o reuniune axată pe proiectul de buget federal pentru 2024-2026, Putin a descris situația economică din țară ca fiind „stabilă și echilibrată” și a lăudat rezistența economiei ruse, potrivit CNN.

Liderul rus a declarat că PIB-ul țării a atins ultimul nivel înregistrat în 2021, iar guvernul este acum pregătit să creeze condiții pentru „o dezvoltare stabilă și pe termen lung”.
Ce sancțiuni rusești sunt deja în vigoare?
De la invazia Ucrainei din 24 februarie 2022, UE a convenit asupra a 11 pachete de sancțiuni împotriva Rusiei.

Acestea sunt sub formă de sancțiuni economice, sancțiuni individuale și măsuri privind vizele.

Săptămâna trecută, SUA au impus, de asemenea, sancțiuni suplimentare pentru peste 150 de persoane și entități în legătură cu invazia Rusiei ăn Ucraina.

Sancțiunile din partea Occidentului au fost impuse pentru prima dată în speranța că vor zădărnici în mod eficient abilitățile Rusiei de a continua războiul.

Însă, datorită rezervelor de gaz și petrol ale Rusiei, economia țării a reușit să facă față furtunii.

Propunerea de interzicere a diamantelor și a combustibililor

Astăzi, Polonia a propus ca noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei să includă o interdicție asupra diamantelor rusești și a gazului lichefiat (GPL).

Aceasta a declarat că ar trebui aplicate sancțiuni individuale companiei rusești de diamante Alrosa, despre care Polonia spune că „a sprijinit forțele militare ruse și eforturile de război ale Rusiei în Ucraina, atât direct, cât și indirect, timp de mulți ani”.

În plus, pentru a păstra integritatea și transparența pieței GPL și pentru a evita denaturarea concurenței, Polonia a sugerat ca UE să nu mai cumpere combustibilul din Rusia.

GPL-ul este utilizat drept combustibil într-o serie de moduri, inclusiv la sobe (încălzit/gătit), vehicule și în industrie.
Slăbirea rublei și majorarea dobânzii cheie
Banca Centrală a Rusiei (BCR) a anunțat vineri că majorează dobânda sa cheie de la 12% la 13%, a treia majorare consecutivă în mai puțin de două luni, pentru a contracara inflația și slăbirea rublei, pe fondul sancțiunilor internaționale din cauza războiului dus în Ucraina, potrivit AFP.
„Ne așteptăm ca rata de creștere să fie mai moderată în a doua jumătate a anului”, a recunoscut și directorul său, Elvira Nabiullina, într-o conferință de presă.
Anterior, vineri, angajații săi anunțaseră într-un comunicat de presă că, având în vedere „presiunea inflaționistă ridicată (…)” și „slăbirea rublei în această vară”, „este necesară o înăsprire suplimentară a politicii monetare”, ridicând astfel rata cheie la 13%.
Această decizie intervine la doar câteva zile după ce Vladimir Putin a declarat că nu vede „probleme insurmontabile” în privința rublei, după ce a susținut timp de un an și jumătate că multiplele sancțiuni care au afectat Rusia de la asaltul asupra Ucrainei nu au reușit să provoace daune de durată economiei rusești.

Cu toate acestea, în pofida a două majorări consecutive ale ratei dobânzii cheie de către Banca Centrală, prima la 21 iulie (de la 7,5% la 8,5%), urmată de o majorare de urgență la mijlocul lunii august, la 12%, moneda națională rămâne la niveluri foarte scăzute în raport cu dolarul și euro.

Cheltuieli uriașe pentru invazia Ucrainei
Rusia a cheltuit 167 de miliarde de dolari pentru invazia la scară largă, iar ucrainenii au distrus echipamente ruseşti în valoare de aproximativ 34 de miliarde de dolari până la 24 august, potrivit Forbes Ucraina, pe baza datelor publicate de Statul Major General al

Forţelor Armate ale Ucrainei

Această cifră nu include cheltuielile de apărare ale Rusiei care nu sunt legate de război şi nici pierderile economice ale Rusiei ca urmare a multiplelor sancţiuni internaţionale.

Cele mai mari cheltuieli se îndreaptă către aprovizionarea armatei, care costă 51,3 miliarde de dolari. Salariile militarilor costă 35,1 miliarde de dolari, iar despăgubirile acordate familiilor celor căzuţi la datorie – 21 miliarde de dolari, scrie kyivindependent.com.

După ce rubla s-a depreciat în raport cu valutele străine, cheltuielile bugetare per soldat au scăzut semnificativ, de la 200 de dolari pe zi la 120 de dolari pe zi, potrivit Forbes.

Potrivit Reuters, Rusia a cheltuit aproape 5.600 de miliarde de ruble pentru apărare în prima jumătate a anului 2023, ceea ce depăşeşte deja întregul buget federal de apărare al Rusiei planificat pentru 2023.

Moscova a fost nevoită să dubleze bugetul apărării la aproape 10.000 de miliarde de ruble (105 miliarde de dolari) sau o treime din întregul buget 2023.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#rubla #depreciere #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dieter Schwarz este a 36-ea cea mai bogată persoană de pe planetă, dar este atât de discret în ceea ce priveşte viaţa lui personală, încât este poreclit „fantoma” în presa din Germania.

Omul de afaceri are 80 de ani şi este proprietarul grupului Schwarz, al patrulea cel mai mare retailer din lume din punctul de vedere al veniturilor.

Compania deţine brandurile Lidl şi Kaufland, iar Schwarz este CEO al ambelor.În pofida averii sale, Schwarz este atât de misterios, încât doar două fotografii cu el există în spaţiul public.

Chiar dacă şi-a construit imperiul pornind din Germania, el se află şi în spatele unuia dintre cele mari eşecuri când vine vorba despre retail în Australia.

În octombrie 2017 a cumpărat un prim teren în sudul Australiei, investind 25 de milioane de dolari. Pe parcursul anului 2018, a început să recruteze personal şi să facă planuri pentru alte locuri din Australia. În 2019 a început să construiască un centru de distribuţie în Victoria şi a cumpărat alte terenuri în ţară.

Luna trecută, planurile au fost lăsate de izbelişte, la fel şi cei 200 de angajaţi australieni.

Omul de afaceri ar fi investit 500 de milioane de dolari în Australia, dar experţii au declarat publicaţiei news.com.au, că pierderea totală generată de decizia de a opri expansiunea businessului acolo s-ar ridica la aproape un miliard de dolari.

Nu există foarte multe detalii care să motiveze această decizie, explicaţia oferită presei de către companie fiind:
„Decizia se referă la concentrarea activităţilor de business în Europa şi nu este în niciun caz o reflexie a eforturilor angajaţilor sau managementului local sau a susţinerii primite de Kaufland din partea comunităţii de business sau a guvernelor”, au spus reprezentanţii companiei germane într-o declaraţie de presă.

Schwarz a moştenit compania de la tatăl său, Josef Schwarz, care a fost partener al companiei Suedfruechte Grosshandel Lidl & Co, axată pe vânzarea de fructe en-gros, în 1930.

S-a alăturat companiei tatălui său în 1973 şi a deschis primul magazin Lidl, folosind modelul de discount al Aldi. El a preluat conducerea companiei în 1977, după moartea tatălui său, iar de atunci a transformat compania în gigantul actual.

Chiar dacă este unul dintre cei mai de succes oameni de afaceri, secretomania sa a devenit legendară şi a inspirat chiar şi un documentar german – Die Lidl Story, lansat în 2018.