Putin, războiul diamantelor în schimbul armelor: Moscova vrea minele Grupului Wagner

În umbra conflictului din Ucraina, un adevărat “război al diamantelor” se desfășoară pe cel puțin trei continente – Asia, Europa și Africa. Uniunea Europeană se pregătește să ceară liderilor G7 să impună efectiv sancțiuni împotriva diamantelor rusești, care inundă piața globală și provin din minele Federației Ruse, cel mai mare furnizor din lume.

Din surse anonime belgiene citate de “Times of London,” se afirmă că se discută despre “restructurarea pieței globale prin eliminarea diamantelor rusești de pe piața G7.” G7 reprezintă 70% din piața globală a diamantelor, evaluată la 77 de miliarde de euro anual. Compania minieră de stat rusă, Alrosa, furnizează aproximativ o treime din toate diamantele din lume, generând venituri de 3 miliarde de euro pe an, fonduri utilizate pentru susținerea războiului. Cu toate acestea, se ridică întrebarea cum va putea fi aplicată această interdicție.

Pe de o parte, Belgia și UE se aliniază pentru sancțiunile asupra diamantelor rusești, având în vedere importanța istorică a Belgiei în industria diamantelor, cu centrul său comercial de diamante din Antwerpen. Pe de altă parte, multinaționala sud-africană De Beers și World Diamond Council, sprijinite de India, unde se efectuează tăierea majorității pietrelor prețioase, se opun sancțiunilor.

Este o ciocnire între giganti în contextul războiului. Cu toate acestea, este interesant de observat că, odată cu invadarea Ucrainei, Rusia și-a dublat livrările de diamante, chiar dacă prețurile au rămas constante, găsind noi rute de vânzare în Statele Unite și în celelalte țări din G7.

Negocieri și discuții sunt în curs. Se discută posibilitatea unei conversații în cadrul Adunării ONU între prim-ministrul belgian Alexander De Croo și directorul executiv al Cartier, Cyrille Vigneron, alături de alți retaileri de diamante care susțin interzicerea diamantelor rusești. Între timp, Rusia continuă să dețină jumătate din minele mondiale de diamante, iar veniturile sunt folosite pentru finanțarea conflictului armat.

Totodată, există preocupări cu privire la modul în care diamantele rusești pot fi urmărite și monitorizate. Aceasta se întâmplă pe fundalul reorganizării trupelor mercenare Wagner, care au fost implicate în Republica Centrafricană, asigurând protecția guvernului și a minelor de aur și diamante, amenințate de forțele rebele. Această situație tensionată ar putea să afecteze semnificativ industria diamantelor la nivel global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#wagner #diamante #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.