Putin, războiul diamantelor în schimbul armelor: Moscova vrea minele Grupului Wagner

În umbra conflictului din Ucraina, un adevărat „război al diamantelor” se desfășoară pe cel puțin trei continente – Asia, Europa și Africa. Uniunea Europeană se pregătește să ceară liderilor G7 să impună efectiv sancțiuni împotriva diamantelor rusești, care inundă piața globală și provin din minele Federației Ruse, cel mai mare furnizor din lume.

Din surse anonime belgiene citate de „Times of London,” se afirmă că se discută despre „restructurarea pieței globale prin eliminarea diamantelor rusești de pe piața G7.” G7 reprezintă 70% din piața globală a diamantelor, evaluată la 77 de miliarde de euro anual. Compania minieră de stat rusă, Alrosa, furnizează aproximativ o treime din toate diamantele din lume, generând venituri de 3 miliarde de euro pe an, fonduri utilizate pentru susținerea războiului. Cu toate acestea, se ridică întrebarea cum va putea fi aplicată această interdicție.

Pe de o parte, Belgia și UE se aliniază pentru sancțiunile asupra diamantelor rusești, având în vedere importanța istorică a Belgiei în industria diamantelor, cu centrul său comercial de diamante din Antwerpen. Pe de altă parte, multinaționala sud-africană De Beers și World Diamond Council, sprijinite de India, unde se efectuează tăierea majorității pietrelor prețioase, se opun sancțiunilor.

Este o ciocnire între giganti în contextul războiului. Cu toate acestea, este interesant de observat că, odată cu invadarea Ucrainei, Rusia și-a dublat livrările de diamante, chiar dacă prețurile au rămas constante, găsind noi rute de vânzare în Statele Unite și în celelalte țări din G7.

Negocieri și discuții sunt în curs. Se discută posibilitatea unei conversații în cadrul Adunării ONU între prim-ministrul belgian Alexander De Croo și directorul executiv al Cartier, Cyrille Vigneron, alături de alți retaileri de diamante care susțin interzicerea diamantelor rusești. Între timp, Rusia continuă să dețină jumătate din minele mondiale de diamante, iar veniturile sunt folosite pentru finanțarea conflictului armat.

Totodată, există preocupări cu privire la modul în care diamantele rusești pot fi urmărite și monitorizate. Aceasta se întâmplă pe fundalul reorganizării trupelor mercenare Wagner, care au fost implicate în Republica Centrafricană, asigurând protecția guvernului și a minelor de aur și diamante, amenințate de forțele rebele. Această situație tensionată ar putea să afecteze semnificativ industria diamantelor la nivel global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#wagner #diamante #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.