Cum arată vârful de lance al celor mai luxoase şi incredibile hotele de pe întreg mapamondul

Cel mai bun hotel din lume este Passalacqua, o vilă din secolul al XVIII-lea situată pe malul lacului Como din Italia.

Aceasta este opinia organizaţiei 50 Best, care a anunţat marţi, la Londra, rezultatele „The World’s 50 Best Hotels”, scrie CNBC.

Vila-hotel este fosta casă a compozitorului Vincenzo Bellini şi se află printre şapte hectare de grădini terasate. Tarifele încep de la 1.300 de dolari pe noapte, potrivit organizaţiei 50 Best.

Lista marchează prima dată când organizaţia 50 Best se apleacă asupra clasamentelor hoteliere, deşi de ani de zile clasifică „The World’s 50 Best Restaurants” şi „The World’s 50 Best Bars”.

Clasamentul se bazează pe nominalizările făcute de 580 de votanţi anonimi, cuprinzând jurnalişti de turism, hotelieri şi călători amatori de lux din întreaga lume.

1. Passalacqua, Moltrasio, Italia

2. Rosewood Hong Kong, Hong Kong

3. Four Seasons Bangkok at Chao Phraya River, Thailanda

4. The Upper House, Hong Kong

5. Aman Tokyo, Japonia

6. La Mamounia, Marrakech, Maroc

7. Soneva Fushi, Maldive

8. One&Only Mandarina, Puerto Vallarta, Mexic

9. Four Seasons Firenze, Florenţa, Italia

10. Mandarin Oriental Bangkok, Thailanda

Votanţii, care sunt împărţiţi în nouă regiuni din întreaga lume, numesc cele mai bune şapte hoteluri la care au stat în ultimii doi ani, în ordinea preferinţelor lor. Conform regulamentului, voturile sunt limitate la trei proprietăţi din cadrul aceluiaşi grup hotelier.

Votanţii pot nominaliza orice hotel doresc, indiferent de mărime, facilităţi sau locaţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#hotele #lux #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova va avea nevoie de 821,1 milioane de metri cubi de gaze naturale în sezonul rece 2026-2027, iar Guvernul propune un plan pentru a asigura aprovizionarea cu energie și gaze pe durata iernii. Proiectul prevede instituirea unei comisii guvernamentale, condusă de premierul Vasile Tofan, care va coordona pregătirile pentru sezonul de încălzire.

Proiectul de hotărâre, elaborat de Ministerul Energiei, include 58 de măsuri care vor trebui implementate de ministere, instituții publice, autorități locale și companiile din sectorul energetic pentru a reduce riscurile de aprovizionare și a asigura funcționarea sistemului energetic în perioada rece.

Potrivit notei informative, în perioada octombrie 2026 – aprilie 2027, consumul de gaze naturale pe malul drept al Nistrului este estimat la 821,1 milioane de metri cubi, cu aproximativ 22 de milioane de metri cubi mai puțin decât în sezonul precedent. Din acest volum, 500,3 milioane de metri cubi (61%) vor reveni consumatorilor protejați, iar 320,8 milioane de metri cubi (39%) consumatorilor întreruptibili. Lista actualizată a acestor categorii de consumatori urmează să fie definitivată și publicată până la 15 octombrie 2026.

În același timp, consumul de energie electrică este estimat la 3,039,2 miliarde de kWh, dintre care 41% va fi acoperit din producția locală, iar 59% din importuri și alte surse.

Documentul estimează că nu va exista un deficit de gaze naturale pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului în sezonul de încălzire 2026-2027. Totodată, SA „Termoelectrica” dispune de stocuri de combustibil de rezervă care pot fi utilizate în situații excepționale, iar utilizarea concomitentă a gazelor naturale și a păcurii este considerată puțin probabilă.

Totodată, Ministerul Energiei și Biroul politici de reintegrare, împreună cu instituțiile din sectorul energetic, urmează să elaboreze măsuri pentru asigurarea funcționării sistemului energetic și gestionarea eventualelor riscuri ce vizează malul stâng al Nistrului, acestea fiind incluse în planul de pregătire pentru sezonul rece.

Autorii proiectului avertizează că sezonul rece se desfășoară într-un context regional dificil. La 14 iulie 2026, depozitele de gaze din Uniunea Europeană erau umplute în proporție de doar 52,49%, cu 10,53 puncte procentuale sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu continuă să influențeze piața energetică europeană.