Compania fiică a gigantului Gazprom din Moldova a achitat 50% amenda de milioane, dar o contestă

Filiala Transgaz a companiei Moldovagaz a efectuat o plată în valoare de 50% din amenda impusă de autoritățile de reglementare în energie a Republicii Moldova. Vadim Ceban, președintele consiliului de administrație al Moldovagaz, a făcut anunțul în cadrul unei conferințe de presă desfășurate joi, subliniind că această acțiune nu reprezintă o acceptare a deciziei autorităților și că contestarea în instanță rămâne o opțiune deschisă.

Amenda, în valoare de peste 34 de milioane de lei, a fost impusă de către Agenția Națională de Reglementare în Energie ca urmare a nerespectării cerințelor legale privind separarea MoldTransGaz de societatea-mamă și obținerea unui certificat de operator independent de piață.

Vadim Ceban a explicat că achitarea a 50% din amenda totală a fost necesară pentru a se conforma legislației, care permite achitarea acestei sume în termen de 72 de ore. Totodată, el a adăugat că, în cazul unei decizii favorabile din partea instanței de judecată, suma plătită va fi restituită companiei din bugetul de stat.

În timpul conferinței de presă, Ceban a recunoscut că Transgaz nu a respectat cerințele legii și a explicat că acest lucru a fost cauzat de lipsa unei decizii corespunzătoare a acționarilor companiei.

De asemenea, președintele consiliului de administrație al Moldovagaz a menționat că Gazprom a condiționat întotdeauna implementarea celui de-al treilea pachet energetic de rambursarea de către Moldovagaz a datoriei sale istorice către concernul rusesc de gaze, în valoare de 709 milioane de dolari.

Referindu-se la acordarea independenței Transgaz, Vadim Ceban a dezvăluit că acționarii Moldovagaz au luat în considerare această problemă încă din 2018 și au discutat două opțiuni: vânzarea Transgaz și transferul sistemului de transport al gazelor către un operator independent. El a adăugat că, în cazul unei oferte de cumpărare a sistemului de transport al gazelor, acționarii vor lua în considerare această propunere.

În ceea ce privește gestionarea sistemului de transport al gazelor în timpul perioadei de cinci ani în care VestMoldTransGaz va opera acest sistem, Ceban a menționat că tariful actual include fonduri destinate menținerii stării tehnice a acestuia, iar MoldTransGaz va aloca aceste fonduri sub formă de investiții de capital în sistemul de transport al gazelor.

Cu privire la informații despre suma de 160 de milioane de lei pe an pe care MoldTransGaz ar urma să o primească în urma închirierii sistemului de transport gaz către VestMoldTransGaz pentru cinci ani, Vadim Ceban a evitat să ofere detalii, invocând un „secret comercial”. El a confirmat că compania TiraspolTransGas va administra sistemul de transport al gazelor pe malul stâng al Nistrului în numele MoldTransGaz, menționând că acest lucru este necesar pentru a rezolva probleme legate de sistemele de transport de gaze din Ucraina și România.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #transport #Transgaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața mondială a petrolului intră într-o nouă zonă de risc, iar traderii avertizează că rezervele care au ținut sub control scumpirile sunt aproape epuizate. În aceste condiții, orice nouă perturbare a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului și carburanților.

Reluarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran a afectat din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul mondial.

Potrivit Financial Times, aproape trei sferturi din cele aproximativ 400 de milioane de barili eliberați din rezervele strategice în prima etapă a crizei au fost deja utilizați. Astfel, statele dispun de o marjă mult mai redusă pentru a interveni în cazul unei noi escaladări.

Și Fondul Monetar Internațional atrage atenția că, până la sfârșitul lunii mai, peste 1,1 miliarde de barili de țiței nu au mai ajuns pe piața internațională din cauza perturbărilor provocate de conflict. Volumul este echivalent cu aproximativ zece zile de consum mondial și depășește pierderile înregistrate în aceeași etapă a crizei petroliere din 1973, a războiului Iran-Irak și a Războiului din Golf.

După armistițiul temporar din luna iunie, exporturile statelor din Golf reveniseră la peste 80% din nivelul de dinaintea războiului. În ultima săptămână însă, acestea au coborât din nou sub 50%, până la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Goldman Sachs.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să redirecționeze o parte din exporturi prin conducte și terminale aflate în afara Strâmtorii Ormuz, însă capacitatea acestora nu este suficientă pentru a înlocui complet transporturile blocate. Irakul și Kuweitul rămân printre statele cele mai afectate, având puține alternative pentru exporturile de petrol.

Pe fondul acestor tensiuni, petrolul Brent s-a tranzacționat miercuri la 84,95 de dolari pe baril, cu peste 15% mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului, iar petrolul american WTI a închis la 79,60 dolari pe baril. Goldman Sachs estimează că Brent ar putea depăși pragul de 110 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului dacă exporturile din Golf nu își revin.

Escaladarea situației vine după ce Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au lansat noi atacuri asupra unor obiective militare din apropierea Strâmtorii Ormuz. În replică, Iranul a amenințat că va bloca și alte coridoare de export din regiune, avertizând că petrolul și gazele vor fi exportate „fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”.

Traderii avertizează că, fără o soluție diplomatică, orice nou atac asupra unui petrolier, terminal sau conducte s-ar putea reflecta rapid în prețul carburanților, în costurile transporturilor și în inflația mondială.

#rezerve epuizate #criza de petrol