Germania, țara care pe parcursul ultimelor decenii a înregistrat un succes economic nedisputat dominând piețele globale pentru produse de înaltă calitate precum mașinile de lux și utilaje industriale și vânzând atât de mult în restul lumii încât jumătate din economia sa era bazată pe exporturi, a ajuns să fie considerată de economiști una din cele mai slabe economii dezvoltate major din lume.

Premisa este susținută atât de date concrete furnizate de Fondul Monetar Internațional, cât și de decalajul înregistrat de Uniunea Europeană a cărei economii s-a contractat puternic în ultimul an. Associated Press a realizat o analiză a declinului economiei Germane din ultimul an trasând un fir roșu prin urmările războiului din Ucraina, a pierderii resurselor de gaz natural de la Moscova, precum și a efectelor birocrației extinse asupra accelerării adopției surselor de energie alternativă în țară.

Germania este cea mai slabă economie dezvoltată major din lume, atât Fondul Monetar Internațional, cât și Uniunea Europeană așteptându-se să se contracte anul acesta, arată Associated Press. Situația s-a accelerat în urma invaziei Rusiei în Ucraina și pierderii gazului natural ieftin al Moscovei – un șoc fără precedent pentru industria energetică a Germaniei, care mult timp a ocupat un loc central în capacitatea de fabricație a Europei în acest domeniu.

Subperformanța bruscă a celei mai mari economii din Europa a declanșat o undă de critici, lamentări și dezbateri cu privire la direcția de urmat.

Germania risca „dezindustrializarea” pe măsură ce costurile ridicate ale energiei și inacțiunea guvernului cu privire la alte probleme cronice amenință să trimită noi fabrici și locuri de muncă bine plătite în altă parte, a declarat Christian Kullmann, CEO al companiei chimice germane majore Evonik Industries.

Pierderea gazului natural ieftin rusesc necesar pentru alimentarea fabricilor „a afectat în mod dureros modelul de afaceri al economiei germane”, a declarat Kullmann pentru Associated Press. „Suntem într-o situație în care suntem puternic afectați – vătămați – de factori externi.”

După ce Rusia a tăiat cea mai mare parte din gazul său către Uniunea Europeană, declanșând o criză energetică în blocul de 27 de națiuni care obținuse 40% din combustibil din Moscova, guvernul german a cerut Evonik să mențină în funcțiune centrala sa electrică pe cărbune din anii 1960 pentru câteva luni în plus. Una dintre soluțiile intens dezbătute a fost o limitare a prețurilor la electricitatea industrială finanțată de guvern pentru a trece economia prin tranziția la energie regenerabilă.

Propunerea vicecancelarului Robert Habeck din partidul Verzilor a întâmpinat rezistență din partea cancelarului social-democrat Olaf Scholz. Ecologiștii susțin că această politică ar prelungi dependența de combustibilii fosili.
Kullmann este de acord: „Au fost decizii politice greșite care au dezvoltat și influențat în primul rând aceste costuri energetice ridicate. Și nu se poate ca acum industria și muncitorii germani să fie nevoiți să tragă ponoasele.”

Prețul gazului și amenințarea Chinei pe piața energetică

Prețul gazului este în prezent aproximativ dublu față de cel din 2021, afectând companiile care au nevoie de resursă pentru a menține materiale precum metalul roșu incandescent și topit 24 de ore pe zi pentru a produce sticlă, hârtie și țigle metalice utilizate în construcțiile de mașini și imobile.
O a doua lovitură adusă industriei germane a venit pe măsură ce partenerul său comercial-cheie, China, a trecut la rândul său printr-un declin economic după mai multe decenii de creștere economică puternică.

Aceste șocuri externe au expus fisurile din fundația economiei Germaniei, de altminteri ignorate în timpul anilor de succes, inclusiv birocrația guvernamentală dificilă care a cauzat prelungirea timpilor de aprobare a proiectelor de energie regenerabilă absolut necesare.

Mai mult, decizia din 2011 de a închide ultimele centrale nucleare ale Germaniei a fost pusă sub semnul întrebării din cauza preocupărilor legate de prețuri și penuria resurselor din rețeaua electrică. Companiile se confruntă și cu o criză a forței de muncă calificată, posturile vacante atingând un nivel record de puțin sub 2 milioane.

Faptul că guvernul se baza pe Rusia pentru a furniza în mod fiabil gaz printr-o conductă Nord Stream sub Marea Baltică – construită sub cancelarul anterior Angela Merkel și ulterior oprită și deteriorată în război – a fost recunoscut în cele din urmă de guvern ca o greșeală, a indicat AP.

Proiectele Germaniei pentru a construi o rețea fiabilă de energie regenerabilă

Proiectele de energie curată sunt încetinite de birocrație extinsă și de rezistența populației care nu-și dorește aceste proiecte în apropierea locuințelor lor.

Limitele de distanță față de locuințe mențin construcția anuală a turbinelor eoliene la cifre de un singur număr în regiunea de sud a Bavariei.

O linie electrică de 10 miliarde de euro care aduce energie eoliană din nord la un parc industrial din sudul țării a avut parte de întârzieri costisitoare din cauza rezistenței politice. La această situație se adaugă faptul că îngroparea liniei electrice presupune finalizarea sa în 2028, în loc de termenul anterior, în 2022.

Cancelarul Olaf Scholz a cerut ca tranziția energetică să aibă „tempoul Germaniei”, aceeași urgență folosită pentru a instala patru terminale plutitoare de gaz natural în decurs de câteva luni pentru a înlocui gazul rus pierdut. Gazul natural lichefiat care vine înspre terminale de la nave din SUA, Qatar și alte locuri este mult mai scump decât aprovizionarea cu gaze din conductele rusești, dar efortul a arătat că infrastructura Germaniei poate susține termene limite stricte, la rigoare.

Cu toate acestea, conflictele din guvernul de coaliție cu privire la plafonarea prețurilor la energie și o lege care interzice noile cuptoare de gaz au exasperat liderii de afaceri, susține agenția de știri.

Germania s-a complăcut în timpul unui „deceniu de aur” al creșterii economice în perioada 2010-2020, bazată pe reformele din timpul cancelarului Gerhard Schroeder în 2003-2005, care au redus costurile forței de muncă și au crescut competitivitatea, spune Holger Schmieding, economist-șef la banca Berenberg. „Percepția puterii de bază a Germaniei poate să fi contribuit, de asemenea, la deciziile greșite de a părăsi proiectele de energie nucleară, de a interzice extragerea gazelor naturale și de a paria pe aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia”, a spus el. „Germania plătește prețul pentru politicile sale energetice”. Schmieding, care a numit Germania „bolnavul Europei” într-o analiză influentă din 1998, consideră că această etichetă ar fi exagerată astăzi, având în vedere șomajul scăzut și finanțele guvernamentale solide. Contextul actual oferă Germaniei posibilitatea de a acționa – dar reduce și presiunea pentru a face schimbări, susține acesta.

Cel mai important pas imediat, a declarat Schmieding, ar fi să se pună capăt incertitudinii cu privire la prețurile la energie, printr-un plafon de preț care să ajute nu numai companiile mari, ci și cele mici.
„Oricare ar fi politica aleasă, ar ajuta deja foarte mult dacă guvernul ar putea să se înțeleagă rapid cu privire la ele astfel încât companiile să știe la ce se așteaptă și să poată planifica în consecință în loc să amâne deciziile de investiții”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!