UE vede o perspectivă economică optimistă pentru Moldova. Un nou episod al podcastului „Dă sens banilor”

25 Sept. 2023, 11:21
 // Categoria: Economie // Autor:  MD Bani
25 Sept. 2023, 11:21 // Economie //  MD Bani

Ediția cu numărul 8 al podcastului „Dă sens banilor” oferă noutăți despre situația macroeconomică a Republicii Moldova, în contextul calmării inflaționiste și care sunt prognozele pentru anul 2024.

Invitatul jurnalistei Lilianei Barbăroșie este managerul de proiecte în cadrul Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Josip Joric.

Specialistul în domeniu, aduce viziuni despre sprijinul european și care este rolul acestuia. De asemenea acesta relatează cum ar trebui Republica Moldova să atragă investițiile străine și ce proiecte sunt necesare pentru dezvoltarea sistemului financiar, dar și care sunt  problemele pe care trebuie să le soluționeze statul nostru pentru a avea acces la fondurile europene.

„Moldova este o țară mică. Un lucru foarte important de avut în vedere pentru o astfel de structură a economiei este nevoia de a prioritiza și de a gândi strategic. Moldova nu este China, deci nu poate dezvolta toate sectoarele în același timp. Deci, este foarte important să alegeți. Ceea ce a făcut guvernul dumneavoastră în strategia de dezvoltare, și credem că este foarte bine, este că a ierarhizat anumite sectoare. Credem că sunt bine alese și că reflectă anumite avantaje comparative pe care le are Moldova. Aceste sectoare sunt, de exemplu, agricultura, TIC, anumite sectoare de dezvoltare tehnologică. Este foarte important să avem în vedere, de asemenea, că atunci când vorbim despre un domeniu, este necesar să investim eforturi suplimentare pentru a avansa în lanțul valoric în aceste sectoare. Acesta este poate un mod fantezist de a spune că ar trebui să generați produse mai sofisticate și să adăugați mai multă valoare comparativ cu ceea ce faceți în prezent. Deci, generarea de produse agricole este excelentă. Aveți produse agricole excelente și beneficiem cu toții de ele pentru că consumăm mâncare excelentă. Dar dacă utilizați aceste produse agricole pentru a fabrica, de exemplu, produse cosmetice sau pentru a produce gem în loc să creșteți doar niște fructe, atunci le puteți vinde la nivel global la un preț mai mare. Și cred că aceasta este abordarea corectă pe care Moldova ar trebui să o adopte pentru a atrage investitorii în acele sectoare care sunt mai sus în lanțul valoric, pentru că acest lucru vă va ajuta cu exporturile și apoi, în cele din urmă, va transfera mai multe beneficii cetățenilor.”

La finalul ediției, expertul Josip Joric a explicat ce reprezintă Uniunea Europeană și care sunt avanatajele economice ale statutului de candidat, cum funcționează piața de capital și de ce are nevoie Banca Națională a Moldovei.

Inteviul integral, poate fi vizionat mai jos.

24 Sept. 2026, 17:01
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
24 Sept. 2026, 17:01 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.