Conflict la Baraboi: Din cauza cui oamenii nu pot împărţi averea fostului kolhoz

La 30 de ani de la startul reformei agrare din Republica Moldova, aceasta rămâne încă nefinalizată, iar o mare parte din foştii membri ai kolhozurilor şi sovhozurilor sovietice aşa-şi nu au ajuns să obţină împreună cu cotele de terenuri agricole şi cotele valorice (construcţii, tehnică, vite etc.) din averea fostelor gospodării colective, scrie Mold-Street.

În multe localităţi averea fostelor gospodării colective a fost pur şi simplu furată, fapt menţionat încă în 1995, într-un discurs în Parlament al primului preşedinte Mircea Snegur.

În mare parte, însă, această avere a fost partajată între liderii locali. Au mai rămas şi localităţi unde această avere a fost păstrată, dar problema este că foştii membri ai gospodăriilor colective nu pot intra în posesia ei.

Schemă de desproprietărire prin judecată

Această avere a devenit în ultimii ani obiectul unor dispute juridice, atacuri de tip raider, generând conflicte între localnici şi proprietari de terenuri agricole. Aşa se întâmplă, de exemplu, în satul Baraboi din Donduşeni.

Aici, în 2021, au apărut câteva conflicte între localnici privind dreptul de posesie asupra unor clădiri ale fostului kolhoz Maiak din localitate.

Aceste conflicte au apărut în jurul unor decizii ale magistraţilor judecătoriei Edineţ, sediul Donduşeni, prin care unele persoane – ce ar fi din anturajul actualului primar Leonid Cotorcea – au devenit peste noapte proprietari de depozite şi alte clădiri.

FOTO Mold-Street.com: Unul dintre depozitele în litigiu

Schema a fost una simplă. O persoană ce avea dreptul la o cotă valorică se adresa în instanță de judecată, ca aceasta să-i confirme valabilitatea unui pretins contract de vânzare-cumpărare semnat cu unii dintre deținători de cotă valorică, cât şi să-i recunoască statutul de proprietar.

De exemplu, pe 25 mai 2021, magistrata Lucia Danilişin de la judecătoria Edineţ, sediul Donduşeni, a admis cererea lui Noris Cebotari, care a solicitat examinarea cauzei în lipsa sa şi în lipsa pârâților, prin care mai întâi „se atribuie în natură clădirea depozitului de cereale cu numărul de inventariere 6, cu numărul cadastral 3411105139.02 cu valoarea estimativă de 56.700 lei grupului din 23 coproprietari după cum urmează: ***** ***** 2111 lei (3,11%), iar aceștia se dezic de cota lor din restul bunurilor proprietate comună în favoarea celorlalți coproprietari rămași”.

Totodată, instanţa a declarat valabile contractele de vânzare-cumpărare a clădirii depozitulului de cereale, încheiate între Noris Cebotari şi grupul de coproprietari din Baraboi, Donduşeni, şi în final acesta este recunoscut de instanţă proprietar al acestui imobil.

Peste o săptămână, pe 2 iunie 2021, practic după acelaşi calapod o altă magistrată – Lilia Ţurcan de la aceeaşi instanţă – a admis cererea lui Sergiu Cărăruș de a examina în lipsa a 14 pârâți, prin care să i se atribuie în natură clădirea depozitului de cereale 4 cu numărul cadastral 3411204007.02, estimat la 56.700 lei, situat în satul Baraboi, Dondușeni. Judecătoria Edineţ, sediul Donduşeni a confirmat contractele de vânzare-cumpărare şi l-a recunoscut în calitate de proprietar al imobilui pe Sergiu Cărăruș.

În aceeaşi zi, aceeaşi magistrată, decidea în alt dosar că depozitul de cereale 9, este proprietatea lui Iurie Cotorcea.

Pe 24 iunie 2021, judecătoria Edineţ, sediul Donduşeni (Judecător Tatiana Sobolschi) adoptă o nouă hotărâre, în baza cererii lui Ion Onea, prin care a fost confirmat dreptul de proprietate asupra clădirii 14, secţia de nutreţuri, estimată la doar 18.200 lei, care avea şapte coproprietari. Totodată, au fost recunoscute contractele de vânzare-cumpărare cu patru coproprietari, iar în final instanţa l-a declarat proprietar al imobilului pe Ion Onea.

Primarul acuzat că ar fi beneficiarul ilegalităţilor

În scurt timp, noii proprietari au venit la gestionarul imobilelor – firma Agro SZM SRL (fosta AGŢ Baraboi) – ca să între în posesie reală. Abia atunci locuitorii din satul Baraboi au aflat că nu mai sunt coproprietari la aceste imobile. În consecinţă, mai multe persoane au dorit să se adreseze în instanţă cu cereri de casare a deciziei, dar au constatat că termenul legal deja trecuse.

De exemplu, în cazul hotărârii din 25 mai 2021, emisă de magistrata Lucia Danilişin termenul de contestare deja expirase. Datele din registrele cadastrale arată că Noris Cebotari a înregistrat dreptul de proprietar asupra depozitului pe 25 iunie 2021, exact la o lună de zile de la hotârârea instanţei şi este în continuare proprietar al imobilului, existând menţiunea privind o acţiune în nulitatea actului.

FOTO Mold-Street.com: Ce a mai rămas din unele bunuri

Cu toate acestea, șase persoane, care au rămas fără cotă parte din clădirea depozitului de cereale 6, s-au adresat instanţei cu cerere de revizuire a hotărârii, susţinând că li s-a încălcat dreptul de proprietate şi „dreptul la un proces echitabil”.

Un alt grup de coproprietari a contestat în ordine de revizuire şi hotărârea din 2 iunie 2021, adoptată la cererea lui Ion Onea. Aici oamenii îl acuză direct pe primarul comunei Baraboi, Leonid Cotorcea, că ar sta în spatele acestor hotărâri ale instanţei din Donduşeni şi că ar fi „beneficiarul final al acestor ilegalităţi”.

Potrivit lor, „prin acţiunile ilegale ale primarului comunei Baraboi, Leonid Cotorcea, cu implicarea instanţelor de judecată, noi subsemnaţii, precum şi alţi deţinători ai cotelor-părţi valorice, am fost desproprietăriţi în mod ilegal de bunul imobil”, clădirea secţiei nutreţuri.

Au fost depuse şi plângeri colective privind acțiunile ilegale de delapidare a averii comune, adresate Inspectoratului de Poliție și Procuraturii Dondușeni.

Poliţia, însă, nu a constatat „în acțiunile făptașilor careva încălcări”, respectiv nu au inițiat urmărire penală menționând că soluționarea problemei este de competența instanței de judecată. În schimb, s-a reușit casarea tuturor hotărârilor judecătorești, prin care în mod ilegal a fost transmisă proprietatea asupra mai multor bunuri imobile, cauzele urmînd să fie rejudecate.

Astfel, litigiul privind dreptul de proprietate asupra depozitelor şi altor bunuri continuă.

Primarul Leonid Cotorcea neagă orice implicare în toate aceste litigii: „Aceasta trebuie dovedită că sunt eu acolo (implicat). De vorbit se poate multe”.

Nu pot să ajungă la o înţelegere amiabilă

„Eu când am devenit primar, în 2019-2020, am organizat întâlnire cu toţi agenţii economici, inclusiv cu AGRO SZM care deţine nelegal toate bunurile noastre… fără nici-un document. Şi i-am rugat – hai să împărţim fiecărui agent economic, ca fiecare să aibă unde depozita pâinea (grânele), dar nu au acceptat”, spune Cotorcea.

Totodată, el invocă şi faptul că comisia pentru evaluarea bunurilor – cote valorice, creată la începutul acestui an în cadrul primăriei, ca să identifice toate bunurile şi o soluţie a problemei, a fost sabotată şi nu a putut să hotărască ceva.

Actualul primar dă vina şi pe Andrei Ţurcan, fostul primar de Baraboi (2003-2019), că nu a soluţionat problemele la timpul lor şi că ar fi vinovat de situaţia creată.

Andrei Ţurcan, în prezent consilier local, spune că şi el a încercat să soluţioneaze această problemă pe cale amiabilă, ca să se ajungă „la o partajare a averii prin înţelegere… omeneşte să o facem”, cum s-a procedat în alte localităţi, dar nu s-a reuşit, pentru că primarul Cotorcea nu ar fi acceptat dialogul şi acum chestia de împăcare nu mai este pe ordinea de zi.

FOTO Mold-Street.com: Andrei Ţurcan, fost primar

„Trebuie să mergem conform legii, cum este ea bună sau rea, dar trebuie să faci după lege… Altfel sunt obijduiţi toţi oamenii”, susţine alesul local. „Or, oamenii vor acum să li se facă parte dreaptă şi să primească măcar ceva bani pentru cota valorică”, mai spune Andrei Ţurcan.

Alexandru Bujniţa, secretarul primăriei Baraboi, afirmă că încă în 2015 autorităţile locale au încercat de a găsi o soluţie pentru a clarifica şi emite acte de proprietate pentru cotele valorice, dar totul s-a stopat din cauza legislaţiei de la acel moment, care nu permitea o astfel de procedură la nivel local.

Soluţia autorităţilor la problema cotelor valorice

Pentru soluționarea unor probleme legate de statutul fostelor active ale kolhozurilor, Agenția Relații Funciare și Cadastru (ARFC) a propus în 2022 modificarea Legii nr.523 cu privire la proprietatea unităților administrativ-teritoriale.

S-a propus completarea legii cu prevederi de soluționare a problemei pentru trei categorii de bunuri, care nu sunt înregistrate în registrele de publicitate: bunuri abandonate, bunuri care sunt în posesia unităților administrativ-teritoriale, bunuri care sunt în posesia altor persoane.

„Odată cu reforma funciară…, s-a procedat și la transmiterea în proprietate privată a bazei tehnico-materiale a fostelor gospodării colective agricole. Dar, în unele localități, până în prezent, unele bunuri imobile nu se află și nu sunt înregistrate în registrele publice, nu se află la evidență nici la proprietarii cotelor-părți valorice și nici la autoritățile administrației publice locale – neînregistrate în modul stabilit – nefiind determinate drepturile și obligațiunile dintre părți, fapt ce a generat, în mare parte, distrugerea totală sau parțială a imobilelor”, argumenta în Parlament Ştefan Crigan, director general adjunct al ARFC, necesitatea modificării legislaţiei.

Oficial, nu se ştie ce avere a fostelor gospodării colective mai există. Congresul Autorităţilor Publice Locale (CALM) menţiona, în vara 2022, că „sunt neînregistrate și nevalorificate aproximativ 2.207 bunuri imobile. Aproape 2.000 dintre acestea sunt construcții – agricole, locative, grădiniţe, școli, alte clădiri administrative, circa 250 sunt terenuri, iar 29 reprezintă baraje, staţii de pompare a apei, obiective acvatice, fântâni arteziene etc”.

Expertul CALM Alexandru Morcov susţinea atunci că urmau să fie modificate și alte acte normative, pentru ca succesiunea vacantă să treacă către administrația publică locală.

„Este un lucru important deoarece între timp mai multe persoane au decedat, moștenirile nu au fost perfectate și astfel mai multe bunuri nu pot fi valorificate în modul corespunzător, dar strică și aspectul acestor localități”, preciza Morcov.

Astfel, în noiembrie 2022, Guvernul a adoptat Regulamentul privind modul de inventariere a bunurilor transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părți valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole.

Comisia de la primărie

Ulterior, după ce a apărut hotărârea de Guvern şi Regulamentul, la începutul anului 2023, primarul Cotorcea a decis crearea Comisiei de inventariere a bunurilor cote-părţi valorice, invocând prevederile acestui document.

Iniţial, în comisia condusă de primarul Cotorcea erau patru membri, iar apoi a fost inclus şi Andrei Ţurcan. Consilierul susţine că a fost invitat să fie membru al comisiei, dar el a propus primarului câteva măsuri pentru a debloca situaţia.

„Lucrăm împreună, dar cu o condiţie. Strânge oamenii tăi, care au făcut toate chestiile acestea, retrageţi toate cererile din judecată şi o începem de la zero. Nu m-a invitat… Mi-a trimis invitaţie prin poşta electronică”, a spus consilierul local.

Totodată, Ţurcan susţine că soluţia propusă de autorităţi prin Regulamentul aprobat de Guvern nu ar fi una fezabilă. Or, aceasta se referă la imobile şi clădiri. „Dar ce să ne facem cu cealaltă parte din cota valorică, tehnica agricolă, fie ea şi uzată”, se întreabă consilierul. „Şi, apoi, cine le va evalua. Cineva trebuie să plătească. La fel este şi cu terenurile, iar primăriile nu dispun de bani”, mai spune Andrei Ţurcan.

Expertul CALM, Alexandru Morcov, susţine că ideea acestui document este că oamenii au avut cel puţin 30 de ani ca să intre în drepturi şi să înregistreze în registrele publice dreptul asupra imobilului, dar nu au făcut-o şi problema trebuie să fie soluţionată. Or, aceste bunuri imobile degradează şi nu sunt puse în circuitul economic.

„S-a făcut pentru ca autorităţile locale să poate să inventarieze activele ce se află pe teritoriul localităţii, apoi primăria publică informaţia cu toate aceste bunuri şi oamenii au dreptul ca, timp de un an, să îşi revendice dreptul de proprietate. Dacă nu este revendicat timp de un an de zile, bunul este înregistrat după autoritatea publică locală, dar asta nu îl lipseşte de dreptul de a solicita în instanţă dreptul asupra unei cote de proprietate”, afirmă expertul.

Primarul: Prin judecată e mai simplu

Ales în toamna 2019 din partea Partidului Socialiştilor, primarul comunei Baraboi, Leonid Cotorcea, împreună cu familia este unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri agricole (câteva sute de cote de teren) din localitate.

În mare parte, contractele de vânzare-cumpărare a terenurilor agricole care sunt în proprietatea primarului comunei Baraboi, Leonid Cotorcea, au fost legalizate prin intermediul instanţei de judecată şi nu la notar, așa cum prevede legislația în vigoare.

El spune că totul a fost legal. „Aşa au procedat toţi şi aşa am făcut şi eu. Şi eu pe nimeni nu am amăgit, pe nimeni nu am furat şi de la nimeni nu am plângere. Prin judecată e mai simplu”, explică Cotorcea, care adaugă că nimeni nu a contestat deciziile instanţelor.

Procedura de legalizare a dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole prin intermediul deciziilor instanţelor de judecată, problemă, care analizată după numărul de astfel de cazuri soluționate de instanța de judecată, reprezintă un fenomen de masă.

Potrivit juriştilor, această formă de legalizare este o măsură de excepție, ce se realizează doar dacă cealaltă parte se eschivează de la anumite angajamente. Prin urmare, astfel de hotărâri cel puțin ridică semne de întrebare în privinţa legalităţii lor.

Cotorcea este unic fondator şi beneficiar efectiv al SRL „Agro-Eugen” din Baraboi, înregistrată în 2012, cu domeniu „activităţi agricole”. Firma sa este una dintre principalele deţinătoare de terenuri agricole în localitate. În anul 2021, bunăoară, a raportat venituri în mărime de 24,38 milioane lei și un profit de 3,98 milioane lei.

Anterior, actualul primar de Baraboi a fost administrator și fondator cu 100% la ÎI „Andrieș-Cotorcea” din localitate, lichidată în 2020.

Sancţionat de ANI

La moment, edilul este în litigiu cu Autoritatea Naţională de Integritate (ANI), care a emis pe 11 noiembrie 2020 Actul de constatare Nr.262/17, potrivit căruia „Leonid Cotorcea a încălcat regimul juridic al incompatibilităţilor, manifestat prin deţinerea/exercitarea simultană a calităţii de fondator şi conducător al unei întreprinderi individuale şi a mandatului de primar al comunei Baraboi”.

Totodată, ANI a decis să îl decadă pe Leonid Cotorcea din dreptul de a exercita o funcţie publică sau o functie de demnitate publică, inclusiv funcţia de primar, pe o perioadă de trei ani. Decizia însă nu a fost executată, pentru că primarul a contestat-o în instanţă, iar procesul cu ANI mai este la examinare în instanţă.

Pe 11 iulie 2023, ANI a mai emis un nou act de constatare în privința edilului, potrivit căruia „Leonid Cotorcea, exercitând funcția de primar al satului Baraboi, r-nul Dondușeni, a încălcat regimul juridic al conflictelor de interese, manifestat prin nedeclararea în modul și termenul stabilit a conflictului de interese și nesoluționarea conformă a acestuia, apărut la semnarea Actului de constatare a pagubelor cauzate culturilor agricole de calamitățile naturale nr.2 din 18.08.2020”.

Totodată, ANI a decis să-l decadă pe Leonid Cotorcea din dreptul de a exercita o funcție publică sau o funcție de demnitate publică, inclusiv și mandatul de primar, cu excepția altor funcții elective, pe o perioadă de trei ani. Întrebat despre aceste sancţiuni primarul a spus că le-a contestat şi că nu va mai candida la funcţia de primar.

#colhoz #conflict #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modul în care s-a votat Legea privind controlul tutunul la finalul lunii mai ridică semne de întrebare în rândul experților. Specialiștii susțin că documentul a fost adoptat în grabă, fiind mimate consultările cu societatea și mediul de afaceri. Astfel, autoritățile crează precedente periculoase, care vor avea consecințe reputaționale și vor crea reticență din partea investitorilor față de procesele legislative din Republica Moldova. De asemenea, analiștii economici nu exclud că legea votată este mai mult un angajament asumat făță de anumiți parteneri externi, inclusiv prin interzicerea pliculețelor cu nicotină, decât parte a unei strategii coerente de luptă împotriva fumatului, scrie ziua.md.

Expertul economic Roman Chirca susține că rapiditatea adoptării legii și „mimarea unor discuții” în Parlament pentru votul din lectura a doua este, mai mult, rezultatul unei decizii politice de a impune noi „restricții antifumat”, iar restul procedurilor formale de adoptare, precum consultări sau dezbateri au fost privite doar ca niște „obstacole tehnice” ușor de depășit.

„Practica de adoptare a cadrului legal, ad hoc, ca expresie a voinței politice unei majorități fără a ține cont de careva obiecții și propuneri este percepută de mediul investițional ca una care nu asigură previzibilitate pe termen lung și contribuie la sporirea riscurilor operaționale legate de cadrul de reglementare. Procedurile de adoptare a unei legi, au un anumit sens, nu sunt proceduri de dragul procedurilor. Aceasta prevede implicarea mai multor verigi ale ramurii puterii, care prin implicarea sa asigură o calitate a normelor legale dar și asumarea responsabilității. Practica demonstrează că adoptarea cadrului legal „în viteză” are în rezultat efecte negative prin calitatea proastă a acestora, de multe ori conțin formulări eronate, norme care contrazic altor acte normative, nu sunt evaluate cantitativ și calitativ riscurile și impactul actului. Nemaivorbind despre faptul că lipsa dezbaterilor în societate contrar spiritului parlamentarismului, lasă amprenta unei norme impuse, fără relația inversă cu societatea”, a declarat Roman Chirca.

Chiar și așa, analistul susține că legea va trebui să fie respectată, însă cu un șir de riscuri.

„Se observă o anumită presiune de a trece cât mai rapid această lege, dar nu pot spune că anume Ministerul Sănătății este acea instituție care face aceste presiuni. Chiar dacă legea a fost aprobată fără respectarea formală a tuturor procedurilor legale, ea este lege și reglementează în întreagă măsură domeniul vizat. De aici și factorii decizionali, vor fi obligați să execute prevederile cadrului legal în deplină măsură. Sunt mai degrabă pierderi reputaționale suportate și percepere negativă a anumitor constrângeri în societate, privind modul de elaborare și aprobare a cadrului legislativ”, a mai adăugat Roman Chirca.

Expertul s-a referit repetat la subiectul pliculețelor cu nicotină precizând că interdicția importurilor acestor produse ar demonstra o abordare duplicitară în „lupta antifumat”.

„Este foarte straniu acest atac asupra pliculețelor cu nicotină, pentru că ele constituie un instrument terapeutic demonstrat la nivel mondial prin eficiența sa fiind un remediu eficient față de țigări care reprezintă un instrument recreațional. În 2024, încasările din accize la produsele din tutun în Republica Moldova au fost de 3,6 miliarde lei, reprezentând 35,5% din totalul accizelor colectate. Acestea au crescut cu 24,5% (sau 718,3 milioane lei) față de perioada similară din 2023. Nu exclud că pliculețele cu nicotină au fost selectate pentru a demonstra partenerilor externi existența unei „lupte” cu fumatul, de aici și denumirea legii în popor „lege antifumat”, fără a atinge țigările de data aceasta care sunt o sursă importantă de venit la buget. Nemaivorbind de faptul că prin constrângerea folosirii pliculețelor cu nicotină, se va dezvolta piața neagră a acestor produse”, a subliniat Roman Chirca.

Deși apreciază scopul nobil al legii – cel de protejare a sănătății publice, expertul regretă că multe aspecte reprezintă mai mult o reacție de conformare formală.

„Atunci când mijloacele folosite sunt aproape exclusiv punitive – interdicții, sancțiuni, restricții – fără o componentă reală de sprijin pentru renunțarea la fumat, mesajul își pierde din credibilitate. Legea pare mai degrabă o reacție de conformare formală la angajamente internaționale, decât o parte a unei strategii coerente, bazate pe dovezi științifice și centrate pe nevoile reale ale fumătorilor. Pentru ca o politică „antifumat” să fie cu adevărat eficientă, ea trebuie să ofere alternative viabile, acces la terapii, sprijin psihologic și campanii educaționale. Altfel, nu facem decât să înlocuim un tip de dependență cu altul – cel al interdicției fără soluții”, a precizat Roman Chirca.

Amintim că, prin interzicerea pliculețelor cu nicotină, Ministerul Sănătății a afirmat că își propune să alinieze legislația națională la cea a Uniunii Europene. Totuși, în prezent, produsul nu este reglementat și nici interzis de directivele europene existente, fiecare stat membru venind cu norme legislative în funcție de situația pe piață. Cele mai multe țări au stabilit o categorie dedicată în legislație pentru pliculețele cu nicotină, eliberând permisiunea de a plasa produsul pe piață după notificarea acestuia. Autoritățile stabilesc vârsta minimă de comercializare și consum a produsului, avertismente de sănătate care urmează să fie aplicate pe ambalajul acestora și conținutul maxim de nicotină.

De asemenea, autoritățile europene au venit cu standarde de calitate și siguranță pentru acest produs care prevăd că la fabricare sunt utilizate doar ingrediente de înaltă puritate, precum și cerințe față de cutie, care să fie rezistentă și sigură pentru a proteja copiii.

Totodată, experții locali, de rând cu rapoartele europene din domeniu, au atenționat că politicile nechibzuite la acest capitol pot provoca creșterea nivelului de contrabandă și comerț ilicit, lucru ce pune în pericol, în primul rând, minorii, care nu vor ezita să apeleze la „piața neagră” a acestor produse, care este mai ieftină.

#Legea antifumat #Roman Chirca