TaxCon: Politicile de stat trebuie să încurajeze afacerile și investițiile

25 Sept. 2023, 12:36
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
25 Sept. 2023, 12:36 // Slider //  MD Bani

Republica Moldova și-a propus până în 2030 să se alăture Uniunii Europene. Pentru a deveni membru al comunității europene, țara noastră urmează să armonizeze legislația națională cu cea a UE, iar politicile fiscale nu sunt o excepție. Acesta proces, însă, nu trebuie să fie în detrimentul mediului de afaceri, dar dimpotrivă trebuie să contribuie la dezvoltarea businessului și atragerea investitorilor. Despre cum poate statul coopera cu mediul de afaceri s-a discutat în cadrul conferinței ”TaxCon” organizate de Camera Americană de Comerț din Moldova, transmite infotag.md.

Ministrul Finanțelor, Veronica Sirețeanu, afirmă că armonizarea legislației naționale nu este o sarcină ușoară, iar o mare parte dintre actele care vizează activitatea Ministerului Finanțelor și care urmează a fi armonizate, țin de domeniul fiscal și vamal. Ministra a menționat că acest efort se va realiza împreună cu mediul de afaceri.

”Ce ține de apropierea cu UE, încercăm să facem asta într-o manieră care să nu fie prea accelerată. Foarte multe prevederi vor afecta mediul de afaceri, dar nu neapărat în sens negativ, sunt multe prevederi care vor simplifica anumite procese”, a adăugat Veronica Sirețeanu.

Directorul executiv al Camerei Americane de Comerț din Moldova a declarat că sistemul fiscal trebuie să fie prietenos businessului, simplu în administrare, cât mai digitalizat, competitiv și propice investițiilor.

”O realizare foarte mare este aprobarea Politicii Fiscale în termeni legali și aprobarea calendarului accizelor, ce permite creșteri graduale și echilibrate ale accizelor. S-a revizuit procedura de desfășurare a controalelor fiscale, este un element foarte important dintre mediul privat și autorități. Ar fi bine să dispară și mai mult factorul uman, și să avem parte de digitalizare în această direcție”, a menționat directorul executiv al Camerei Americane de Comerț din Moldova, Mila Malairău.

Experții în domeniu susțin că politicile fiscale nu sunt doar un instrument de colectare a banilor la bugetul de stat. Prin intermediul politicii fiscale se pot crea stimulente pentru afaceri, dezvoltarea inovațiilor, dar și schimbarea comportamentului consumatorului.

“Există în România o discuție în aceste zile de a introduce o creștere a TVA la produsele cu zahăr. Se intenționează introducerea unei accize pentru băuturile cu zahăr, pentru că, iarăși, se consideră că acestea generează probleme de sănătate, pentru că zahărul este asimilat mult mai rapid din băuturile cu zahăr, pentru că e dizolvat, și procesul de asimilare e unul mai rapid. Prin urmare, se încearcă, prin politici fiscale, ducerea într-o parte sau în alta a comportamentului consumatorului”, a declarat președintele Camerei Consultanților Fiscali din România, Dan Manolescu.

Un alt factor important este asigurarea predictibilității pentru business. ”Principala problemă a mediului de afaceri nu e nivelul taxelor, e schimbarea lor peste noapte, pentru că în spate sunt bugete, în spate sunt planuri de afaceri, sunt elemente care țin de funcționarea unei companii”, a adăugat expertul.

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.