Pentru prima dată în istorie Ucraina nu va importa gaze pentru a trece iarna. ”Este realizarea noastră comună”

Ucraina va trece sezonul de iarnă 2023/2024 fără a importa gaz. Este pentru prima dată în istorie când Kievul nu va cumpăra „combustibil albastru” din străinătate, ci va folosi gaze din producția proprie. Acest lucru a fost anunțat pe 25 septembrie de Alexei Cernișov, șeful Naftogaz Ucraina.

„În 2023, Naftogaz a forat un număr record de puțuri noi și vom continua această tendință și anul viitor. În această iarnă, intenționăm să ne bazăm pe gazul din producția ucraineană, iar calculele noastre confirmă această posibilitate”, a spus el.
El a mai spus că Ucraina va avea suficient gaz pentru sezonul viitor de încălzire, iar guvernul nu va revizui tarifele la gaz pentru consumatorii casnici.

„Ne uităm la iarna care urmează cu încredere absolută. Avem suficientă benzină, tarifele sunt stabile. Prin urmare, toți consumatorii trebuie doar să ia măsuri eficiente din punct de vedere energetic și să adopte o abordare responsabilă. Producția ucraineană este realizarea noastră comună”, a adăugat Cernișov.

Cât gaz a acumulat Ucraina pentru iarnă
Pe 22 septembrie, Cernișov a spus că statul vrea să acumuleze peste 15 miliarde de metri cubi de gaz pentru a trece de perioada toamnă-iarnă. Dar pomparea combustibilului în depozitul subteran continuă.

„Ne apropiem deja de cifra de 15 miliarde și sunt sigur că va fi și mai mare înainte de începutul iernii. Prin urmare, această cifră este suficientă pentru a trece peste iarnă”, a subliniat șeful Naftogaz.

În același timp, după cum notează unii experți, nu toate gazele din depozite sunt ucrainene, deoarece unele volume sunt în regim de „depozit vamal” și aparțin companiilor europene.

În depozitele subterane ale Ucrainei ar exista 14,2 miliarde de metri cubi de gaze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #productie #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.