Criză de carne în Republica Moldova?! Riscă să devină mai rară decât caviarul

Republica Moldova a înregistrat o creștere de 2% a resurselor totale de carne în anul 2022, comparativ cu anul anterior. Resursele totale de carne au ajuns la 154,7 mii tone, în creștere cu 2,4 mii tone (2%) față de anul 2021, arată datele Biroului Național de Statistică.

Un alt indicator semnificativ este producția internă de carne, care în anul 2022 a înregistrat o creștere notabilă. Astfel, producția de carne a atins 119,9 mii tone, în creștere cu 9,5 mii tone (9%) față de anul precedent. Această creștere semnificativă în producția internă indică eforturile depuse de sectorul agricol al Republicii Moldova pentru a asigura o ofertă suficientă de carne pe piața internă.

Pe de altă parte, importul de carne a scăzut în anul 2022, atingând 43,6 mii tone, ceea ce reprezintă o diminuare cu 3,5 mii tone (9%) față de cifrele înregistrate în 2021. Această scădere poate fi interpretată ca o tendință pozitivă pentru producătorii locali, care au reușit să acopere o parte semnificativă a cererii de carne de pe piața internă.

În ceea ce privește exportul de carne, acesta a înregistrat o ușoară scădere în anul 2022, cu un volum de 1,2 mii tone. Comparativ cu anul precedent, exportul a înregistrat o reducere de 1,7 mii tone (59%). Această evoluție poate fi atribuită unor factori precum fluctuațiile cererii internaționale sau condițiile pieței externe.

„Republica Moldova se află în pragul unei crize a cărnii de porc, după ce producția internă a scăzut semnificativ în acest an, în urma numeroaselor focare de Pesta Porcină Africană înregistrate în țară în anii 2022 și 2023”, susțineau la începutul acestei luni, reprezentanții ministrului Agriculturii.

Autoritățile au declarat că această situație este alarmantă, având în vedere că doar în acest an, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a identificat și a eliminat 3 focare ale bolii în ferme comerciale, afectând aproximativ 7.000 de porci. În plus, alte 15 focare au fost descoperite în gospodăriile casnice, afectând peste 200 de porci.

Potrivit calculelor oficiale, necesarul de consum pentru carne de porc în perioada următoare se ridică la aproximativ 20.000 de tone, în timp ce producția locală ar putea asigura doar aproximativ 10.000 de tone. Această discrepanță semnificativă pune în pericol aprovizionarea cu carne de porc pe piața locală în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porc #criză #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.