Criză de carne în Republica Moldova?! Riscă să devină mai rară decât caviarul

Republica Moldova a înregistrat o creștere de 2% a resurselor totale de carne în anul 2022, comparativ cu anul anterior. Resursele totale de carne au ajuns la 154,7 mii tone, în creștere cu 2,4 mii tone (2%) față de anul 2021, arată datele Biroului Național de Statistică.

Un alt indicator semnificativ este producția internă de carne, care în anul 2022 a înregistrat o creștere notabilă. Astfel, producția de carne a atins 119,9 mii tone, în creștere cu 9,5 mii tone (9%) față de anul precedent. Această creștere semnificativă în producția internă indică eforturile depuse de sectorul agricol al Republicii Moldova pentru a asigura o ofertă suficientă de carne pe piața internă.

Pe de altă parte, importul de carne a scăzut în anul 2022, atingând 43,6 mii tone, ceea ce reprezintă o diminuare cu 3,5 mii tone (9%) față de cifrele înregistrate în 2021. Această scădere poate fi interpretată ca o tendință pozitivă pentru producătorii locali, care au reușit să acopere o parte semnificativă a cererii de carne de pe piața internă.

În ceea ce privește exportul de carne, acesta a înregistrat o ușoară scădere în anul 2022, cu un volum de 1,2 mii tone. Comparativ cu anul precedent, exportul a înregistrat o reducere de 1,7 mii tone (59%). Această evoluție poate fi atribuită unor factori precum fluctuațiile cererii internaționale sau condițiile pieței externe.

„Republica Moldova se află în pragul unei crize a cărnii de porc, după ce producția internă a scăzut semnificativ în acest an, în urma numeroaselor focare de Pesta Porcină Africană înregistrate în țară în anii 2022 și 2023”, susțineau la începutul acestei luni, reprezentanții ministrului Agriculturii.

Autoritățile au declarat că această situație este alarmantă, având în vedere că doar în acest an, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a identificat și a eliminat 3 focare ale bolii în ferme comerciale, afectând aproximativ 7.000 de porci. În plus, alte 15 focare au fost descoperite în gospodăriile casnice, afectând peste 200 de porci.

Potrivit calculelor oficiale, necesarul de consum pentru carne de porc în perioada următoare se ridică la aproximativ 20.000 de tone, în timp ce producția locală ar putea asigura doar aproximativ 10.000 de tone. Această discrepanță semnificativă pune în pericol aprovizionarea cu carne de porc pe piața locală în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#porc #criză #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.