Bomba socială din Republica Moldova! Populația devine tot mai bătrână. Cauzele acestui fenomen

Populația Republicii Moldova se confruntă cu o accelerare semnificativă a procesului de îmbătrânire, conform datelor statistice la începutul anului 2023. Potrivit informațiilor Biroului Național de Statistică, în țara noastră locuiau 598,3 mii de persoane în vârstă de 60 de ani și peste, indicând o tendință de îmbătrânire accelerată.

Principalele constatări:

Numărul Populației Vârstnice: La începutul anului 2023, 598,3 mii de locuitori ai Republicii Moldova aveau vârsta de 60 de ani și peste. Acest segment al populației este în creștere, reflectând o schimbare semnificativă în structura demografică.
Raportul dintre Bărbați și Femei: Raportul dintre bărbați și femei în vârstă de 60 de ani și peste a fost de 66,3 bărbați la 100 de femei. Această discrepanță poate fi atribuită în parte diferențelor în speranța de viață între sexe, dar și altor factori socio-economici și de sănătate.
Coeficientul de Îmbătrânire: Coeficientul de îmbătrânire a populației a constituit 23,8%, reflectând proporția persoanelor de 60 de ani și peste în raport cu populația totală. Această valoare indică un nivel înalt de îmbătrânire demografică în Republica Moldova.
Cresterea Comparativă cu 2019: În comparație cu începutul anului 2019, coeficientul de îmbătrânire a înregistrat o majorare cu 3,0 puncte procentuale. Această creștere semnificativă sugerează o schimbare rapidă în distribuția pe grupe de vârstă în decursul a doar câtorva ani.

Posibile explicații și impactul asupra societății:

Creșterea Speranței de Viață: Un factor semnificativ în îmbătrânirea populației este creșterea speranței de viață, ceea ce a dus la o proporție mai mare de persoane în vârstă.
Migrația și Natalitatea: Migrația și ratele scăzute de natalitate pot contribui, de asemenea, la îmbătrânirea populației, deoarece grupa de vârstă mai înaintată nu este compensată în mod corespunzător de noii născuți sau de influxul de tineri.
Impactul Asupra Sistemului de Asistență Medicală: O populație în vârstă poate exercita presiuni semnificative asupra sistemului de asistență medicală și de securitate socială, impunând necesitatea adaptării infrastructurii și a politicilor publice.

Datele privind îmbătrânirea accelerată a populației devin un semnal de alarmă pentru autoritățile, care ar trebui să planifice și să implementeze politici și măsuri care să răspundă nevoilor specifice ale acestei categorii de vârstă în schimbare rapidă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#batrini #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Inteligența artificială ar putea permite țărilor în curs de dezvoltare să realizeze într-un deceniu progrese care, în condiții obișnuite, ar necesita aproape un secol. Oportunitatea poate fi însă ratată dacă guvernele nu investesc rapid în energie, internet, competențe digitale și instituții eficiente, avertizează Banca Mondială.

Concluziile se regăsesc în raportul „World Development Report 2026: The Promise of Artificial Intelligence”, prezentat drept prima evaluare amplă a impactului inteligenței artificiale asupra economiilor în curs de dezvoltare.

Potrivit documentului, locurile de muncă din țările bogate sunt de peste trei ori mai expuse riscului de automatizare prin intermediul inteligenței artificiale generative. Aproximativ 14,2% dintre locurile de muncă din economiile cu venituri ridicate ar putea fi afectate, comparativ cu 4,5% în țările cu venituri mici și medii.

În același timp, 16,2% dintre locurile de muncă din economiile în curs de dezvoltare ar putea înregistra o creștere semnificativă a productivității datorită AI. Proporția este apropiată de cea de 18,7% estimată pentru țările bogate.

Astfel, cea mai mare oportunitate pentru economiile emergente nu constă în înlocuirea angajaților, ci în amplificarea capacităților acestora.

„Inteligența artificială le-a oferit economiilor în curs de dezvoltare un colac de salvare, iar acestea ar trebui să profite de el”, a declarat Indermit Gill, vicepreședinte principal și economist-șef al Grupului Băncii Mondiale.

Potrivit lui, țările sărace nu au nevoie neapărat de modele lingvistice uriașe sau de centre de date costisitoare. Instrumentele AI mai mici și mai ieftine, adaptate condițiilor locale, pot îmbunătăți accesul populației la servicii medicale, educație, justiție și consultanță agricolă.

Raportul arată că inteligența artificială este deja utilizată pentru analizarea informațiilor, îmbunătățirea prognozelor și furnizarea serviciilor publice la scară mai largă. Medicii pot primi sprijin în stabilirea diagnosticelor, agricultorii pot lua decizii mai bune privind culturile, iar întreprinderile își pot crește productivitatea.

Guvernele pot folosi AI pentru colectarea impozitelor, administrarea programelor sociale, intervențiile în caz de dezastre, educație și sănătate.

Oportunitatea apare într-un moment în care economiile în curs de dezvoltare traversează cea mai slabă perioadă de creștere medie din ultimele trei decenii. Banca Mondială consideră că AI ar putea îmbunătăți semnificativ performanța economică până la sfârșitul actualului deceniu.

Beneficiile nu sunt însă garantate. Cele mai avansate sisteme sunt dezvoltate de un număr restrâns de țări și companii, în timp ce multe economii nu dispun de electricitate suficientă, conexiuni stabile la internet, date locale, specialiști și instituții capabile să adopte aceste tehnologii.

În lipsa unor măsuri deliberate, AI ar putea adânci diferențele dintre state, accentua inegalitățile interne, concentra puterea economică și reduce încrederea populației în instituțiile publice.

Banca Mondială recomandă o strategie în trei etape: adoptarea instrumentelor deja disponibile, adaptarea acestora la condițiile locale și, ulterior, dezvoltarea treptată a unor tehnologii avansate.

Raportul avertizează și asupra riscurilor privind protecția datelor, discriminarea algoritmică și drepturile cetățenilor. Autoritățile sunt îndemnate să încurajeze utilizarea responsabilă a AI, să aplice legislația existentă atunci când apar prejudicii și să evite fragmentarea reglementărilor la nivel internațional.

„Fereastra pentru a face lucrurile corect este îngustă”, avertizează Gaurav Nayyar, directorul raportului. Potrivit acestuia, țările care construiesc acum infrastructura energetică și digitală necesară vor fi cele mai bine poziționate pentru a transforma inteligența artificială într-un motor al dezvoltării.