Bomba socială din Republica Moldova! Populația devine tot mai bătrână. Cauzele acestui fenomen

Populația Republicii Moldova se confruntă cu o accelerare semnificativă a procesului de îmbătrânire, conform datelor statistice la începutul anului 2023. Potrivit informațiilor Biroului Național de Statistică, în țara noastră locuiau 598,3 mii de persoane în vârstă de 60 de ani și peste, indicând o tendință de îmbătrânire accelerată.

Principalele constatări:

Numărul Populației Vârstnice: La începutul anului 2023, 598,3 mii de locuitori ai Republicii Moldova aveau vârsta de 60 de ani și peste. Acest segment al populației este în creștere, reflectând o schimbare semnificativă în structura demografică.
Raportul dintre Bărbați și Femei: Raportul dintre bărbați și femei în vârstă de 60 de ani și peste a fost de 66,3 bărbați la 100 de femei. Această discrepanță poate fi atribuită în parte diferențelor în speranța de viață între sexe, dar și altor factori socio-economici și de sănătate.
Coeficientul de Îmbătrânire: Coeficientul de îmbătrânire a populației a constituit 23,8%, reflectând proporția persoanelor de 60 de ani și peste în raport cu populația totală. Această valoare indică un nivel înalt de îmbătrânire demografică în Republica Moldova.
Cresterea Comparativă cu 2019: În comparație cu începutul anului 2019, coeficientul de îmbătrânire a înregistrat o majorare cu 3,0 puncte procentuale. Această creștere semnificativă sugerează o schimbare rapidă în distribuția pe grupe de vârstă în decursul a doar câtorva ani.

Posibile explicații și impactul asupra societății:

Creșterea Speranței de Viață: Un factor semnificativ în îmbătrânirea populației este creșterea speranței de viață, ceea ce a dus la o proporție mai mare de persoane în vârstă.
Migrația și Natalitatea: Migrația și ratele scăzute de natalitate pot contribui, de asemenea, la îmbătrânirea populației, deoarece grupa de vârstă mai înaintată nu este compensată în mod corespunzător de noii născuți sau de influxul de tineri.
Impactul Asupra Sistemului de Asistență Medicală: O populație în vârstă poate exercita presiuni semnificative asupra sistemului de asistență medicală și de securitate socială, impunând necesitatea adaptării infrastructurii și a politicilor publice.

Datele privind îmbătrânirea accelerată a populației devin un semnal de alarmă pentru autoritățile, care ar trebui să planifice și să implementeze politici și măsuri care să răspundă nevoilor specifice ale acestei categorii de vârstă în schimbare rapidă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#batrini #populație #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), vrea ca UE să renunțe la Visa, Mastercard și să creeze o platformă proprie pentru Europa, ceea ce ea numește: „Drumul spre independență”. Invitată în cadrul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Lagarde a subliniat dependența Europei de infrastructura străină de plăți digitale. „Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze,” a remarcat ea, adăugând că „trebuie să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Christine Lagarde, președinta Băncii Centrale Europene (BCE), a lansat un apel pentru o revoluție a plăților, și a menționat necesitatea ca Europa să rupă dependența de giganții americani și chinezi, precum: Visa, Mastercard, PayPal și Alipay. Ea a subliniat că dezvoltarea unor soluții proprii ar reprezenta un pas important spre independența financiară a continentului, asigurându-i suveranitatea în acest domeniu esențial.

Christine Lagarde a subliniat că o piață de capital complet unificată ar putea deschide calea către o integrare fiscală mai profundă în Europa, având un impact semnificativ asupra economiei, cu o valoare adăugată potențială de până la 3.000 de miliarde de euro pe an, scriu editorii de la Business Today, citat de romaniatv.ro.

În timpul emisiunii “The Pat Kenny Show”, Christine Lagarde a subliniat fragilitatea Europei în fața dependenței de infrastructura străină de plăți digitale, evidențiind necesitatea unui sistem propriu care să asigure suveranitatea financiară a continentului.

„Visa, MasterCard, PayPal și Alipay sunt toate controlate de companii americane sau chineze”, a remarcat ea, argumentând: „Ar trebui să ne asigurăm că există o ofertă europeană”.

Ideea unei piețe unice de capital în toate statele membre ale Uniunii Europene capătă din nou importanță în contextul revitalizării Uniunii piețelor de capital (CMU), o inițiativă pe termen lung a UE. Obiectivul principal al CMU este de a crea o piață integrată de capital, care să faciliteze fluxul mai eficient de investiții și economii în cadrul blocului comunitar. Prin această inițiativă, se dorește oferirea unui acces mai bun al întreprinderilor la surse de finanțare și, totodată, furnizarea cetățenilor cu instrumente de economisire mai eficiente și accesibile.

Christine Lagarde a corelat progresele realizate în cadrul Uniunii piețelor de capital (CMU) cu o integrare economică mai profundă, subliniind că aceasta ar putea reduce presiunea asupra politicii monetare și ar crea fundamentul pentru o viitoare uniune fiscală. Deși estimările privind valoarea adăugată anuală de 3.000 de miliarde de euro provin dintr-o postare pe Reddit, care a fost citată pe larg, surse oficiale sugerează un impact mai moderat, dar încă semnificativ, pentru economia europeană.

Conform Serviciului de Cercetare al Parlamentului European (EPRS), o integrare economică mai profundă ar putea adăuga un PIB suplimentar de peste 2,8 trilioane de euro până în 2032, dintre care cel puțin 321 de miliarde de euro ar proveni din finalizarea Uniunii economice și monetare. Cu toate acestea, construirea unei alternative europene la giganții Visa și Mastercard se confruntă cu provocări semnificative, atât din punct de vedere tehnologic, cât și din perspectiva reglementărilor și a cooperării între statele membre.

Totuși, dezvoltarea unei alternative europene la Visa și Mastercard se confruntă cu o serie de provocări semnificative. Printre acestea se numără:

– Comisioanele interbancare mai scăzute din Europa, care fac dificilă atingerea unui nivel de profitabilitate sustenabil.
– Necesitatea unor investiții inițiale considerabile pentru a construi o infrastructură capabilă să concureze cu cea a marilor jucători internaționali.
– Obstacolele legate de schimbarea comportamentului consumatorilor și comercianților, precum și de convingerea băncilor să susțină implementarea unui nou sistem.
– Complexitatea tehnică, în special în domeniul securității, protecției împotriva fraudelor și asigurării compatibilității transfrontaliere.
– Provocările legate de guvernanță și coordonare, întrucât statele membre și instituțiile europene trebuie să colaboreze pentru a alinia execuția și supravegherea sistemului.