Mișcarea lui Bolea care îi pune capac regelui cerealelor! Importul se va face doar conform licenței

În urma războiului din 2022 piața cerealelor a fost perturbată major în materie de prețuri. Or, pentru stabilizare s-a luat decizia ca importul să se facă doar cu licența eliberată de Ministerul Agriculturii. „Este o măsură luată în interesul procesatorilor, agricultorilor și producătorilor”, a punctat într-un briefing de presă ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea.

„Prin derogare de la importul de mărfuri prevăzute pe perioada stării de urgență, importul anumitor tipuri de cereale se va face doar conform licenței eliberate de minister. Este vorba de grâu, porumb și floarea soarelui. Cererea de eliberare poate fi depusă de persoana fizică sau juridică și vizează domeniul producerii uleiului, morărit și preparate pentru hrana animalelor de fermă prin necesitatea de completare a stocurilor”, a punctat Bolea.

Importul masiv de floarea-soarelui din Ucraina este perceput de fermieri ca o amenințare serioasă la adresa industriei locale, iar liderul Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari atrage atenția asupra necesității unei reacții prompte din partea autorităților pentru a proteja interesele producătorilor autohtoni.

Piața cerealelor este controlată de milionarul Vaja Jhashi – 60%. Acesta este un vechi prieten al oligarhului Vladimir Plahotniuc și domină și piața uleiului din Republica Moldova. Jhashi controlează piața prin intermediul grupului de companii Trans Oil. Cea mai importantă afacere a holdingului este fabrica de ulei Floarea Soarelui de la Bălți. Jhashi și-a întărit poziția pe piața Republicii Moldova în 2011, cumpărând fabrici de ulei, elevatoare, construind terminale în portul Giurgiulești și obținând finanțare de la BERD.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bolea #Cereale #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.