Ţara din UE unde milioane de oameni riscă să rămână fără bani la bătrâneţe. Criza ameninţă cel mai mare fond de pensii

06 Oct. 2023, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Oct. 2023, 16:19 // Actual //  bani.md

Cel mai mare fond de pensii din Suedia s-a despărţit săptămâna aceasta de preşedinta Ingrid Bonde, la şase luni după ce Alecta a suferit pierderi de 2 miliarde de dolari din cauza a trei pariuri eşuate legate de prăbuşirea Silicon Valley Bank din SUA, scrie Bloomberg.

Plecarea lui Bonde, în vârstă de 63 de ani, se adaugă la lista tot mai mare de directori care au părăsit firma cu sediul la Stockholm în urma prăbuşirii. În ultimele luni, fondul a numit un nou director executiv, un nou director de investiţii şi un nou şef al gestionării portofoliilor de acţiuni.

Cu toate acestea, Alecta, căreia i s-a încredinţat sarcina de a supraveghea şi gestiona 101 miliarde de dolari din economiile pentru pensie ale unui sfert din populaţia suedeză, va avea nevoie de mai mult decât de o nouă listă de directori pentru a evita o nouă criză iminentă. La aceste probleme se adaugă şi criza imobiliară prin care trece ţara nordică şi participaţia pe care fondul de pensii o deţine în cadrul unui important jucător din imobiliare, care pe fondul creşterii ratei dobânzii începe să se clatine şi să adauge şi mai multă presiune în problema real-estate-ului suedez.

Creşterea bruscă a ratelor dobânzilor, care a dat peste cap strategia de selecţie de acţiuni a Alecta în SUA, exercită acum o presiune intensă asupra celei mai mari participaţii a fondului – un pariu de 4,5 de miliarde de dolari pe un landlord suedez puternic îndatorat numit Heimstaden.

În contextul în care industria imobiliară europeană se clatină, Heimstaden Bostad se străduieşte în prezent să acopere un deficit de capital care, potrivit estimărilor analistului Swedbank Axel Andersson, ar putea ajunge până la 2,7 de miliarde de dolari, fără de care compania riscă să îşi piardă ratingul de credit de înaltă calitate – un instrument vital pentru proprietarii care se bazează pe pieţele de obligaţiuni pentru a-şi finanţa operaţiunile.

Andersson a declarat că partea Alecta din injecţia totală de capital ar putea fi de aproximativ 1 miliard de dolari.

În prezent, Heimstaden Bostad se află la două trepte deasupra ratingului junk, dar o retrogradare la BB+ sau mai jos ar avea efecte majore în întreaga industrie. Proprietarul de locuinţe deţine o datorie de aproximativ 12 miliarde de dolari, ceea ce îl plasează printre cei mai mari emitenţi de obligaţiuni din sectorul imobiliar din Europa, potrivit datelor compilate de Bloomberg.

Alecta deţine o participaţie de 38% în Heimstaden Bostad, ceea ce o face cel mai mare co-acţionar alături de o companie de investiţii imobiliare deţinută de miliardarul norvegian Ivar Tollefsen. Cu toate acestea, pentru fondul de pensii, există o mare problemă care stă în calea planurilor de cheltuieli proiectate pentru investiţiile în active pe termen lung: acordul de acţionariat dezechilibrat pe care l-a semnat în 2013, conform căruia Alecta are doar statutul de partener junior în funcţionarea Heimstaden Bostad.

Contractul este înglodat în complexitate, dar îngrijorarea Alecta şi a altor acţionari minoritari, cum ar fi grupul suedez de asigurări Folksam, este că nu au un cuvânt suficient de puternic de spus în procesul decizional al proprietarului, deşi au contribuit cu 8 de miliarde de dolari din 2016.

În timp ce impactul deprecierilor imobiliare ale Heimstaden Bostad pare deocamdată uşor de gestionat – în parte pentru că o mare parte din activitatea Alecta se desfăşoară în cadrul planurilor de pensii  – se manifestă din nou furia cu privire la strategia imobiliară a fondului şi la lipsa percepută a controalelor de guvernanţă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.