Putin a mers cu o delegație impresionantă în China. Pe cine a lăsat acasă să „păzească” Rusia în absența sa?

Președintele rus Vladimir Putin s-a deplasat în China pentru forumului inițiativei „Centura și Drumul” cu o delegație numeroasă care include mulți dintre membrii importanți ai cabinetului său și cei mai importanți oameni de afaceri din Rusia, relatează Reuters.

Delegația rusă pentru forumul din China ce are loc între 17 și 18 octombrie îi include pe:

vicepremierul rus pentru energie Alexandr Novak, considerat cel mai important om al lui Putin în ceea ce privește afacerile legate de petrol și gaze naturale;

ministrul rus de externe Serghei Lavrov (acesta s-a deplasat însă miercuri în Coreea de Nord pentru o vizită în țara vecină Chinei);

Yuri Ușakov, consilierul Kremlinului pentru politică externă;

Maxim Oreșkin, consilierul Kremlinului pentru economie;

Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului;

Elvira Nabiullina, guvernatorul Băncii Centrale de la Moscova;

ministrul rus al finanțelor Anton Siluanov;

ministrul rus al economiei Maxim Reșetnikov;

Dmitri Șugaev, președintele Serviciului Federal pentru Cooperare Tehnico-militară;

Yuri Cihancin, șeful Rosfinmonitoring, serviciul de informații financiare al Rusiei;

vicepremierul rus pentru turism, sport, cultură și comunicații Dmitri Cerișenko;

Igor Morgulov, ambasadorul Rusiei la Beijing.

Delegație impresionantă de oameni de afaceri ruși în China

Printre cei care l-au însoțit pe Putin la forumul inițiativei „Centura și Drumul” se numără:

Igor Secin, șeful Rosneft, cea mai mare companie petrolieră din Rusia;

Alexei Miller, șeful Gazprom;

Alexei Lihacev, șeful Rosatom, compania nucleară a Rusiei;

German Gref, CEO-ul Sberbank, cea mai mare bancă privată din Rusia;

Andrei Kostin, șeful VTB Bank;

Igor Șuvalov, șeful VEB, o companie rusă de investiții;

Ghenadi Timocenko, unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri ai Rusiei;

Leonid Mihelson, șeful Novatek, cel mai mare producător independent de gaze naturale din Rusia;

Kirill Dmitriev, șeful Fondului de Investiții Directe al Rusiei.

Pe cine a lăsat Vladimir Putin să „păzească” Rusia în timpul vizitei sale

La Moscova au rămas în general oficiali importanți din domeniul securității și serviciilor secrete:

ministrul apărării Serghei Șoigu;

Nikolai Patrușev, secretarul general al Consiliului de Securitate al Rusiei;

Alexandr Bortnikov, șeful FSB;

fostul președinte și premier Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate de la Moscova;

Anton Vaino, șeful de cabinet al lui Putin la Kremlin;

Serghei Kirîienko, adjunctul lui Vaino;

premierul rus Mihail Mișustin;

Viktor Zolotov, șeful Gărzii Naționale a Rusiei și unul dintre comandanții ruși în care Putin are cea mai mare încredere;

Serghei Narîșkin, șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vizita #china #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.