Consolidare economică între malurile Prutului: DRRM va sprijini revista Moldova Invest

Revista economică Moldova Invest reprezintă un proiect media integrativ ce contribuie la consolidarea cooperării economice și administrative între cele două țări. Proiectul, mai exact trei dintre edițiile viitoare ale acestuia, va beneficia de finanțare din partea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM).

„Acest demers se aliniază procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, având în vedere contextul politic și economic actual”, transmite Departamentul din cadrul Guvernului român.

Prin intermediul inițiativei, Moldova Invest își propune să ofere o perspectivă amplă asupra relațiilor economice bilaterale dintre România și Republica Moldova. Astfel, sunt abordate aspecte esențiale precum cooperarea economică, investițiile și sprijinul economic, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul administrațiilor publice locale. Este vizată armonizarea procedurilor administrative și sprijinul acordat de Administrațiile Publice din România partenerilor din Republica Moldova, inclusiv programelor culturale comune.

„Echipa de implementare, formată din jurnaliști cu experiență din România, aduce în proiect expertiză în reflectarea activităților instituțiilor precum Ministerul Economiei, Agriculturii, Agenția Invest Moldova, Ministerul Turismului, al Dezvoltării, Transporturilor, Zonelor Economice de Liber Schimb, Parcurilor Industriale și Agențiilor de Dezvoltare Regională”, mai informează DRRM.

Proiectul contribuie în mod semnificativ la conștientizarea importanței menținerii colaborării între România și Republica Moldova. Scopul final este creșterea gradului de informare al cetățenilor ambelor țări despre procesul de integrare europeană al Republicii Moldova și sprijinul activ al României.

„În urma evenimentelor cheie care au marcat anul 2022, respectiv izbucnirea conflictului din Ucraina și accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, proiectul Moldova Invest se configurează ca un instrument vital în conturarea naturii relației dintre România și Republica Moldova”, conform DRRM.

Obiective specifice ale proiectului Moldova Invest sunt:

consolidarea cooperării între primarii din România și Republica Moldova în proiecte finanțate din fonduri europene;
sprijinirea și prezentării activităților comunelor și rezultatelor Agențiilor de Dezvoltare Regională de pe ambele maluri ale Prutului;
prezentarea programelor și activităților administrațiilor centrale ale celor două state.

Totodată, se evidențiază contribuția activă a companiilor din Republica Moldova care activează în România.

În perspectivă, edițiile viitoare ale revistei Moldova Invest își propun să adauge prezentarea evenimentelor economice organizate de Agenția de Stat, Invest Moldova, ministerele cu adresabilitate economică și asociațiile de profil.

Proiectul se va materializa în trei ediții (primăvară, vară, toamnă) în cursul anului 2023. Astfel, vor fi distribuite 2000 de exemplare pe ediție în Republica Moldova, totalizând 6000 de exemplare pentru întreg anul. Grupurile țintă includ angajații primăriilor din localitățile vizate, profesori, educatori, medici, asistente, preoți, oameni de afaceri și reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale, precum și angajați și funcționari guvernamentali, asociații de profil și facultăți specializate.

Edițiile de primăvară, vară și toamnă vor fi lansate în aprilie, iulie și octombrie. Distribuția revistelor în Republica Moldova se va realiza în baza unor contracte de abonament cu instituții guvernamentale, primării, instituții medicale, de învățământ, organizații non-guvernamentale, industria ospitalității, asociații profesionale și companii, sau prin contracte de donație, în funcție de caz.

#revista #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.