Consolidare economică între malurile Prutului: DRRM va sprijini revista Moldova Invest

Revista economică Moldova Invest reprezintă un proiect media integrativ ce contribuie la consolidarea cooperării economice și administrative între cele două țări. Proiectul, mai exact trei dintre edițiile viitoare ale acestuia, va beneficia de finanțare din partea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM).

„Acest demers se aliniază procesului de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană, având în vedere contextul politic și economic actual”, transmite Departamentul din cadrul Guvernului român.

Prin intermediul inițiativei, Moldova Invest își propune să ofere o perspectivă amplă asupra relațiilor economice bilaterale dintre România și Republica Moldova. Astfel, sunt abordate aspecte esențiale precum cooperarea economică, investițiile și sprijinul economic, atât la nivel bilateral, cât și în cadrul administrațiilor publice locale. Este vizată armonizarea procedurilor administrative și sprijinul acordat de Administrațiile Publice din România partenerilor din Republica Moldova, inclusiv programelor culturale comune.

„Echipa de implementare, formată din jurnaliști cu experiență din România, aduce în proiect expertiză în reflectarea activităților instituțiilor precum Ministerul Economiei, Agriculturii, Agenția Invest Moldova, Ministerul Turismului, al Dezvoltării, Transporturilor, Zonelor Economice de Liber Schimb, Parcurilor Industriale și Agențiilor de Dezvoltare Regională”, mai informează DRRM.

Proiectul contribuie în mod semnificativ la conștientizarea importanței menținerii colaborării între România și Republica Moldova. Scopul final este creșterea gradului de informare al cetățenilor ambelor țări despre procesul de integrare europeană al Republicii Moldova și sprijinul activ al României.

„În urma evenimentelor cheie care au marcat anul 2022, respectiv izbucnirea conflictului din Ucraina și accelerarea procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, proiectul Moldova Invest se configurează ca un instrument vital în conturarea naturii relației dintre România și Republica Moldova”, conform DRRM.

Obiective specifice ale proiectului Moldova Invest sunt:

consolidarea cooperării între primarii din România și Republica Moldova în proiecte finanțate din fonduri europene;
sprijinirea și prezentării activităților comunelor și rezultatelor Agențiilor de Dezvoltare Regională de pe ambele maluri ale Prutului;
prezentarea programelor și activităților administrațiilor centrale ale celor două state.

Totodată, se evidențiază contribuția activă a companiilor din Republica Moldova care activează în România.

În perspectivă, edițiile viitoare ale revistei Moldova Invest își propun să adauge prezentarea evenimentelor economice organizate de Agenția de Stat, Invest Moldova, ministerele cu adresabilitate economică și asociațiile de profil.

Proiectul se va materializa în trei ediții (primăvară, vară, toamnă) în cursul anului 2023. Astfel, vor fi distribuite 2000 de exemplare pe ediție în Republica Moldova, totalizând 6000 de exemplare pentru întreg anul. Grupurile țintă includ angajații primăriilor din localitățile vizate, profesori, educatori, medici, asistente, preoți, oameni de afaceri și reprezentanți ai organizațiilor non-guvernamentale, precum și angajați și funcționari guvernamentali, asociații de profil și facultăți specializate.

Edițiile de primăvară, vară și toamnă vor fi lansate în aprilie, iulie și octombrie. Distribuția revistelor în Republica Moldova se va realiza în baza unor contracte de abonament cu instituții guvernamentale, primării, instituții medicale, de învățământ, organizații non-guvernamentale, industria ospitalității, asociații profesionale și companii, sau prin contracte de donație, în funcție de caz.

#revista #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.