Importurile de cereale au explodat! Cifre năucitoare. Ministerul lui Bolea, acuzat de cârdășie cu regele cerealelor

Importurile de cereale și oleaginoase în 2022 au crescut semnificativ, punând presiune asupra fermierilor autohtoni. Potrivit lui Alexandr Slusari, președintele Asociației Forța Fermierilor, cifrele dezvăluite în studiul FAO sunt uluitoare. Importurile de grâu au crescut de 74 de ori, cele de porumb de 42 de ori, iar cele de floarea soarelui de 60 de ori.

Cu toate acestea, afirmă Slusari, autoritățile moldovene au fost reticente să impună restricții la import la momentul respectiv, deși organizații precum Forța Fermierilor au cerut interzicerea acestora. Această atitudine a dus la prăbușirea prețurilor la cereale și oleaginoase în țară, lăsând fermierii autohtoni într-o situație economică dificilă.

„În plus, Moldova a fost acuzată că facilitează reexportul produselor agricole din Ucraina prin intermediul țării. Ca urmare a presiunii din partea fermierilor autohtoni și a acuzațiilor internaționale, Guvernul Moldovei a introdus, în cele din urmă, restricții la import. Cu toate acestea, comportamentul Ministerului Agriculturii în ceea ce privește restricțiile la import este descris drept ciudat. Deși s-a aprobat un regulament privind funcționarea Comisiei de licențiere a importului, un ordin privind componența acestei comisii nu a fost emis, fapt care ridică întrebări cu privire la legalitatea acestei măsuri”, a punctat Slusari.

În timp ce restricțiile la import au fost impuse, holdingul Trans Oil (controlat de milioanrul Vaja Jashi n.a), care a importat în 2022 cantități semnificative de floarea soarelui din Ucraina, a obținut recent un credit în valoare de 31 de milioane de dolari pentru achiziții de materie primă din țara vecină. Această mișcare ar putea indica că măsurile de restricționare a importurilor din Ucraina ar putea fi reconsiderate sau relaxate în viitor, ceea ce a provocat neliniște în rândul fermierilor autohtoni.

„În ansamblu, această situație ridică întrebări cu privire la relația dintre Guvernul Republicii Moldova și anumite holdinguri și oligarhi, precum și la impactul asupra fermierilor locali, în special pe cei mici și mijlocii”, conchide Slusari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#jashi #Cereale #milionar #import #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria externă totală a Republicii Moldova a ajuns la 12,398 de miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, în creștere cu 18,2% față de 2024, arată Banca Mondială în raportul „International Debt Report 2026”. Într-un deceniu, suma a crescut cu 6 miliarde 303 milioane de dolari, adică cu 103,4%. În 2015, datoria externă era de 6,095 miliarde de dolari.

Din totalul datoriei externe, 5,035 miliarde de dolari reprezintă datoria publică și cea garantată de stat. Datoria privată fără garanții de stat însuma 4,680 miliarde de dolari, iar cea pe termen scurt, prezentată separat în raport, se ridica la 2,683 miliarde de dolari.

Aproape 90% din datoria publică și cea garantată de stat revenea creditorilor multilaterali, față de care soldul era de 4,495 miliarde de dolari. Raportul indică 981 de milioane de dolari pentru Fondul Monetar Internațional și 922 de milioane pentru Asociația Internațională pentru Dezvoltare, parte a Grupului Băncii Mondiale. Aceste sume reprezintă 21,8% și, respectiv, 20,5% din datoria față de creditorii multilaterali. Alte 2,591 miliarde de dolari reveneau celorlalți creditori din această categorie.

Datoria față de creditorii bilaterali însuma 511 milioane de dolari. Franța avea cea mai mare sumă evidențiată în raport, de 241 de milioane de dolari, urmată de Japonia, cu 131 de milioane. Alți creditori bilaterali aveau de recuperat 140 de milioane de dolari. În componența datoriei publice și garantate de stat mai figurau 29 de milioane de dolari datorate creditorilor privați.

În 2025, datoria externă totală echivala cu 165% din valoarea exporturilor de bunuri și servicii și cu 61% din venitul național brut. Rambursările și dobânzile plătite în contul datoriei externe au reprezentat echivalentul a 18% din exporturi și a 7% din venitul național brut.

Noile angajamente de împrumut față de creditorii oficiali au avut, în medie, o scadență de 31 de ani, o perioadă de grație de doi ani și o dobândă de 3,5%. Pentru creditorii privați, raportul arată că în 2025 nu au existat noi angajamente în categoria analizată.

Banca Mondială încadrează Republica Moldova în categoria economiilor cu venit mediu superior. Fișa de țară indică o populație de 2,4 milioane de locuitori și un venit național brut de 20,344 miliarde de dolari.

#datoria externă #banca Mondială