Cel mai mare low-coster dezumflă speranțele autorităților! Anunță că-și extinde operațiunile, dar nu în Moldova

Prin intermediul negocierilor de oferte speciale, Ryanair intenționează să asigure tarife mai mici, ceea ce este crucial pentru menținerea costurilor reduse. Compania este determinată să facă față competiției acerbe cu Wizz Air, recunoscând că, atunci când concurează cu aceasta din urmă, reușește să ofere tarife semnificativ mai mici și costuri operaționale mai reduse.

Ryanair consideră oportunități de extindere în Europa de Est, inclusiv în țări precum Albania, unde intenționează să deschidă 25 de rute noi pentru a concura cu Wizz Air în această regiune. Polonia, ca cea mai mare țară în curs de dezvoltare din Europa, cu o populație de aproape 40 de milioane de locuitori, oferă oportunități semnificative de creștere pe măsură ce veniturile disponibile cresc și cererea pentru călătorii în regiune se intensifică.

Ryanair intenționează să aloce o parte semnificativă din flota sa de 300 de aeronave pentru a sprijini expansiunea în Polonia și țările învecinate. Compania intenționează să dubleze flota și numărul de pasageri în regiune în următorii zece ani, în concordanță cu cererea în creștere.

Pe de altă parte, Wizz Air, care operează și în Europa Centrală și de Est, intenționează să opereze de cel puțin două ori mai multe aeronave decât are în prezent în regiune până în 2038. Acesta urmează să anunțe achiziția a 35 de aeronave noi numai pentru piața din Polonia. Acestă competiție între Ryanair și Wizz Air prezintă oportunități semnificative pentru călătorii și pentru industria aeriană din Europa de Est, pe măsură ce se desfășoară o bătălie pentru cota de piață și pentru atenția pasagerilor.

Compania şi-a reconfirmat recent obiectivul de a transporta 185 de milioane de pasageri în acest an fiscal, faţă de nivelul record de 169 de milioane în anul încheiat la 31 martie 2023. Ryanair a comandat aproximativ 300 de avioane Boeing şi vrea să profite de revenirea traficului aerian după pandemia de COVID-19.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, inclusiv Ryanair și Wizz Air doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

În data de 9 august, Aeroportul Chișinău anunța că din 8 august trei companii aeriene noi vor zbura de la Chișinău. Este vorba de o cursă charter spre Antalya până la 1 noiembrie și spre Tel Aviv și Baku. Din noiembrie operatorul din Grecia a anuțat că lansează curse Atena – Chișnău, iar din primăvara anului viitor operatorul low-cost AirBaltic spunea că relansează cursele Riga – Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.