Cel mai mare low-coster dezumflă speranțele autorităților! Anunță că-și extinde operațiunile, dar nu în Moldova

23 Oct. 2023, 14:27
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Oct. 2023, 14:27 // Actual //  bani.md

Ryanair își propune să-și dubleze afacerile pe piața poloneză în următorul deceniu, concentrându-se pe extinderea sa în Europa de Est. Această mișcare concurează direct cu rivalul său, Wizz Air, și deschide un nou front în competiția acerbă dintre companiile aeriene cu tarife reduse. Strategia Ryanair constă în consolidarea prezenței sale pe aeroporturile din Europa de Est, cu accent pe Polonia, unde compania operează deja de la peste o duzină de aeroporturi și are nouă baze, potrivit Reuters.

Prin intermediul negocierilor de oferte speciale, Ryanair intenționează să asigure tarife mai mici, ceea ce este crucial pentru menținerea costurilor reduse. Compania este determinată să facă față competiției acerbe cu Wizz Air, recunoscând că, atunci când concurează cu aceasta din urmă, reușește să ofere tarife semnificativ mai mici și costuri operaționale mai reduse.

Ryanair consideră oportunități de extindere în Europa de Est, inclusiv în țări precum Albania, unde intenționează să deschidă 25 de rute noi pentru a concura cu Wizz Air în această regiune. Polonia, ca cea mai mare țară în curs de dezvoltare din Europa, cu o populație de aproape 40 de milioane de locuitori, oferă oportunități semnificative de creștere pe măsură ce veniturile disponibile cresc și cererea pentru călătorii în regiune se intensifică.

Ryanair intenționează să aloce o parte semnificativă din flota sa de 300 de aeronave pentru a sprijini expansiunea în Polonia și țările învecinate. Compania intenționează să dubleze flota și numărul de pasageri în regiune în următorii zece ani, în concordanță cu cererea în creștere.

Pe de altă parte, Wizz Air, care operează și în Europa Centrală și de Est, intenționează să opereze de cel puțin două ori mai multe aeronave decât are în prezent în regiune până în 2038. Acesta urmează să anunțe achiziția a 35 de aeronave noi numai pentru piața din Polonia. Acestă competiție între Ryanair și Wizz Air prezintă oportunități semnificative pentru călătorii și pentru industria aeriană din Europa de Est, pe măsură ce se desfășoară o bătălie pentru cota de piață și pentru atenția pasagerilor.

Compania şi-a reconfirmat recent obiectivul de a transporta 185 de milioane de pasageri în acest an fiscal, faţă de nivelul record de 169 de milioane în anul încheiat la 31 martie 2023. Ryanair a comandat aproximativ 300 de avioane Boeing şi vrea să profite de revenirea traficului aerian după pandemia de COVID-19.

În prezent, Republica Moldova se confruntă cu o criză a curselor aeriene, care a izbucnit în martie 2023 pe fundalul riscurilor de securitate, când compania low cost Wizz Air a decis să se retragă din Republica Moldova.

Ulterior, din cauza problemelor financiare fosta companie de stat Air Moldova, care în prezent este controlată de fugarul Ilan Șor a anulat cursele aeriene pe bandă rulantă. Or, pentru a face față situației dificile a înaintat în judecată procedura de restructurare.

Autoritățile au declarat că sunt în discuții cu mai multe companii aeriene, inclusiv Ryanair și Wizz Air doar că nici un operator deocamdată nu și-a manifestat dorința de a veni în Republica Moldova.

În data de 9 august, Aeroportul Chișinău anunța că din 8 august trei companii aeriene noi vor zbura de la Chișinău. Este vorba de o cursă charter spre Antalya  până la 1 noiembrie și spre Tel Aviv și Baku. Din noiembrie operatorul din Grecia a anuțat că lansează curse Atena – Chișnău, iar din primăvara anului viitor operatorul low-cost AirBaltic spunea că relansează cursele Riga – Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.