Business dentar! Un medic stomatolog a extras 4.000 de dinți sănătoși, ca să pună proteze scumpe

23 Oct. 2023, 16:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Oct. 2023, 16:34 // Actual //  bani.md

Un stomatolog din Marsilia, Franța, supranumit ”dentistul groazei”, a făcut o adevărată avere după ce a scos dinții sănătoși de la 374 de pacienți, pentru ca apoi să le pună proteze scumpe, scrie publicația germană Bild. ”Dentistul groazei”, botezat astfel după isprăvile sale, câștiga 80 de mii de euro pe lună. El primea până la 70 de pacienți pe zi, iar în doar cinci ani a ajuns să fie cel mai bine plătit dentist din Franța, notează evz.ro.

Medicul stomatolog Lionel Guedj (43 de ani), cunoscut și ca „dentistul groazei”, a fost condamnat vineri la opt ani de închisoare pentru vătămare corporală intenționată și mutilare.

Și tatăl său, în vârstă de 71 de ani, care i-a fost complice la toate isprăvile a fost  condamnat la cinci ani de pușcărie.

Anchetatorii au descris isprăvile medicului stomatolog Guedj drept o „mașină de făcut bani”. Medicul le promitea pacienților săi că, în urma lucrărilor, vor avea un zâmbet precum cel al vedetelor de cinema. Potrivit Bild, ”dentistul groazei” a extras, în total, 4.000 de dinți sănătoși.

Afacerea s-a dovedit a fi una extrem de profitabilă pentru stomatolog. Lionel Guedj locuia într-o vilă, deținea mașini scumpe, o barcă și opere de artă. În conturile bancare avea peste 2,2 milioane de euro. Vineri, 20 octombrie, instanța de judecată a dispus și confiscarea vilei pe care Guedj o trecuse pe numele soției sale înainte de începerea procesului.

Consecințele teribile ale acțiunilor dentistului pentru cele 374 de victime ale sale sunt arătate în declarațiile deprimante ale martorilor. Parchetul a declarat că mulți dintre pacienți s-au simțit „trădați”, „exploatați” și „rușinați”.

”Nu mai doream să ies din casă de rușine”

O tânără a povestit revistei „Closer” calvarul prin care a trecut, fiindu-i extrași 18 de dinți la vârsta de doar 24 ani. „Aveam respirație urât mirositoare, nu mai voiam să zâmbesc și dificultăți de mâncare. Nu mai doream să ies din casă de rușine”.

Medicul stomatolog făcea 80 de mi de euro pe lună

Lionel Guedj și-a deschis cabinetul în nordul Marsiliei în anul 2005. Aici trăiesc mulți oameni cu venituri mici și rădăcini nord-africane. El primea până la 70 de pacienți pe zi, iar în doar cinci ani a ajuns să fie cel mai bine plătit dentist din Franța. Venitul său lunar ajungea până la 80.000 de euro.

Un raport de expertiză privind cazul de groază spune: „A existat un plan sistematic pentru a extrage mai mulți dinți posibil”. A efectuat operațiile rapid și neglijent, iar mulți pacienți s-au plâns de protezele dentare nepotrivite.

Producătorul său de proteze a mărturisit că Guedj a comandat punți de la el fără să le ajusteze mai întâi. Potrivit secretarei sale, stomatologul nu s-a sfiit să manipuleze și radiografiile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!