Duetul pro-rus Orban-Fico, recital la Bruxelles. Prietenii lui Putin pun piedică Kievului

Majoritatea liderilor Uniunii Europene au susținut vineri acordarea unui sprijin financiar mai mare Ucrainei în lupta împotriva invaziei rusești, însă Ungaria și Slovacia și-au exprimat rezervele înaintea unei decizii pe care blocul trebuie să o ia în unanimitate în decembrie, potrivit Reuters.

Bruxelles, 27 octombrie 2023 – Executivul Uniunii Europene a propus ca cele 27 de țări ale blocului să contribuie cu mai multe fonduri în cadrul unei revizuiri a bugetului pentru a finanța cheltuieli comune suplimentare până în 2027, inclusiv extinderea unui nou ajutor de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina. Această mișcare vine ca un răspuns la nevoile semnificative ale Ucrainei în contextul conflictului său cu Rusia.

Cu toate acestea, discuțiile cu privire la modul de finanțare a acestei inițiative s-au dovedit a fi dificile. Premierul irlandez, Leo Varadkar, a subliniat că există un consens puternic în ceea ce privește necesitatea unor fonduri suplimentare pentru Ucraina, dar există puțin acord cu privire la sursa acestor fonduri.

Sprijinul financiar al UE pentru Ucraina până în prezent se ridică la aproape 83 de miliarde de euro, iar această nouă propunere ar continua eforturile de sprijin pentru țara aflată în mijlocul unui conflict în curs.

Totuși, liderii unor țări europene au ridicat semne de întrebare cu privire la eficacitatea acestor eforturi. Viktor Orban, premierul Ungariei, a criticat strategia UE și a afirmat că trimiterea de bani și ajutor militar către Ucraina nu a fost eficace. El a susținut că ucrainenii nu vor câștiga pe câmpul de luptă.

Pe de altă parte, Robert Fico, prim-ministrul Slovaciei, a adus în discuție problema corupției endemice din Ucraina și a solicitat garanții că fondurile nu vor fi deturnate. Fico a anunțat că Slovacia va limita sprijinul militar acordat Ucrainei.

Summitul de la Bruxelles a evidențiat decalajele în abordarea acestei probleme, dar și angajamentul continuu al Uniunii Europene de a sprijini Ucraina în diverse domenii. Este de așteptat ca negocierile să continue pentru a ajunge la un consens privind modul de finanțare și administrare a ajutorului acordat Ucrainei în acest context.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Orban #Ucraina #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

15 încăperi nelocuibile, cu o suprafață totală de aproximativ 646,6 metri pătrați, gestionate de Î.S. „Aeroportul Internațional Chișinău”, ar putea fi scoase la privatizare prin licitație. Propunerea de includere a acestor bunuri în lista proprietăților de stat supuse privatizării a venit din partea Aeroportului, printr-un demers transmis Agenției Proprietății Publice la 16 iunie 2026.

Spațiile, indicate ca subsoluri, sunt amplasate în blocuri de locuințe din Chișinău, în special în sectorul Botanica, pe bulevardele Dacia 71/2 și 73/2, dar și pe strada Calea Ieșilor, 45. Cea mai mare încăpere din listă are 258,7 metri pătrați și se află pe strada Calea Ieșilor, 45.

Printre celelalte spații se regăsesc încăperi de 53,4 metri pătrați, 53,2 metri pătrați și 52 de metri pătrați, dar și spații mult mai mici, de aproximativ 15–17 metri pătrați. Toate sunt prevăzute pentru vânzare prin licitație.

Motivul este unul simplu: aceste spații nu sunt necesare activității Aeroportului. Documentul precizează că ele nu se află în perimetrul operațional al Aeroportului Internațional Chișinău, pe platforma aeroportuară sau pe terenul aferent și nu au fost, nu sunt și nu urmează să fie utilizate pentru activități operaționale, de producție ori comerciale.

În plus, încăperile nu fac parte din bunurile depuse în capitalul social al întreprinderii, iar menținerea lor în gestiunea Aeroportului nu mai este considerată justificată din punct de vedere funcțional. APP susține că înstrăinarea acestor spații nu va afecta integritatea patrimoniului întreprinderii și nici activitatea aeroportuară.

Proiectul nu stabilește deocamdată prețurile de pornire și nici data licitațiilor.