Scade producția de carne în Moldova! Importatorii își freacă palmele

Producția (creşterea) animalelor (în greutate vie) în gospodăriile de toate categoriile în ianuarie-septembrie 2023 față de ianuarie-septembrie 2022 s-a micșorat cu 4,5%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Micșorarea producției a fost generată de descreșterea producției în gospodăriile populației (-5,5%) și în întreprinderile agricole (-3,6%).

Conform stării la 1 octombrie 2023 față de 1 octombrie 2022 a fost înregistrată micșorarea efectivului de animale de toate speciile în gospodăriile de toate categoriile (cu excepția efectivului de bovine, ovine şi caprine în întreprinderile agricole).

„Republica Moldova se află în pragul unei crize a cărnii de porc, după ce producția internă a scăzut semnificativ în acest an, în urma numeroaselor focare de Pesta Porcină Africană înregistrate în țară în anii 2022 și 2023”, susțineau la începutul acestei luni, declarau anterior reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Autoritățile au declarat că această situație este alarmantă, având în vedere că doar în acest an, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a identificat și a eliminat 3 focare ale bolii în ferme comerciale, afectând aproximativ 7.000 de porci. În plus, alte 15 focare au fost descoperite în gospodăriile casnice, afectând peste 200 de porci.

Potrivit calculelor oficiale, necesarul de consum pentru carne de porc în perioada următoare se ridică la aproximativ 20.000 de tone, în timp ce producția locală ar putea asigura doar aproximativ 10.000 de tone. Această discrepanță semnificativă pune în pericol aprovizionarea cu carne de porc pe piața locală în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #criză #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Primarul orașului Leova, Alexandru Bujoreanu, a lansat acuzații grave privind construcția drumului Leova-Bumbăta, sugerând că acesta ar putea deveni „primul muzeu al corupției în aer liber” din Republica Moldova. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la postul N4.

Bujoreanu a cerut ministrului Infrastructurii, Andrei Spînu, și președintelui Maia Sandu să facă publice contractele de execuție, inclusiv devizele de cheltuieli, pentru a clarifica situația. „Spînu a făcut publice documentele, însă ce vreți este acolo numai nu devizele de cheltuieli,” a spus primarul.

Primarul a adăugat că Centrul Național Anticorupție (CNA) a realizat o expertiză a contractelor, dezvăluind costuri supraestimate cuprinse între 3 și 4 milioane de euro. Bujoreanu a solicitat încă o dată ministrului Spînu să publice devizele de cheltuieli pentru a clarifica aceste discrepanțe.

„Dacă este adevărat că există o expertiză, aceasta ar fi stat la baza pornirii urmăririi penale împotriva șefului Administrației de Stat a Drumurilor. Crede cineva că un șef de întreprindere semnează un contract de 262 milioane de lei fără să cunoască ministrul? Nu este așa. Mai mult, lucrările au început în iulie, dar contractul a fost semnat în septembrie. Ce companie începe lucrările în avans fără să aibă certitudinea că va fi selectată? Ulterior, în luna februarie, Spînu pleacă la președinție. Aici sunt foarte multe semne de întrebare. Eu sunt martor în acel dosar,” a punctat Bujoreanu.

Costul lucrărilor de construcție a drumului de acces – 3,6 km – și a infrastructurii punctului de frontieră Leova – Bumbăta se ridică la suma de 252,23 milioane de lei, iar finalizarea lucrărilor era planificată pentru luna noiembrie a acestui an. Iinițial, pentru construcția drumului erau prevăzuți 260 de milioane de lei.

Un calcul elementar arată că fiecare kilometru de drum a costat circa 3,5 milioane de euro, fiind cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova.