Scade producția de carne în Moldova! Importatorii își freacă palmele

Producția (creşterea) animalelor (în greutate vie) în gospodăriile de toate categoriile în ianuarie-septembrie 2023 față de ianuarie-septembrie 2022 s-a micșorat cu 4,5%, arată datele Biroului Național de Statistică.

Micșorarea producției a fost generată de descreșterea producției în gospodăriile populației (-5,5%) și în întreprinderile agricole (-3,6%).

Conform stării la 1 octombrie 2023 față de 1 octombrie 2022 a fost înregistrată micșorarea efectivului de animale de toate speciile în gospodăriile de toate categoriile (cu excepția efectivului de bovine, ovine şi caprine în întreprinderile agricole).

„Republica Moldova se află în pragul unei crize a cărnii de porc, după ce producția internă a scăzut semnificativ în acest an, în urma numeroaselor focare de Pesta Porcină Africană înregistrate în țară în anii 2022 și 2023”, susțineau la începutul acestei luni, declarau anterior reprezentanții Ministerului Agriculturii.

Autoritățile au declarat că această situație este alarmantă, având în vedere că doar în acest an, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a identificat și a eliminat 3 focare ale bolii în ferme comerciale, afectând aproximativ 7.000 de porci. În plus, alte 15 focare au fost descoperite în gospodăriile casnice, afectând peste 200 de porci.

Potrivit calculelor oficiale, necesarul de consum pentru carne de porc în perioada următoare se ridică la aproximativ 20.000 de tone, în timp ce producția locală ar putea asigura doar aproximativ 10.000 de tone. Această discrepanță semnificativă pune în pericol aprovizionarea cu carne de porc pe piața locală în perioada premergătoare sărbătorilor de iarnă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#productie #criză #carne

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Națională a Moldovei anunță că în trimestrul II 2025 volumul remiterilor personale primite de rezidenții Republicii Moldova s-a redus cu 1,5% față de anul precedent, totalizând 472,02 milioane USD, echivalent cu 9,9% din PIB.

Scăderea a fost determinată în special de diminuarea intrărilor din remunerarea netă a salariaților peste hotare (-39,7 mil. USD), în timp ce transferurile personale primite au crescut cu +25,5 mil. USD.

Potrivit datelor BNM, Uniunea Europeană rămâne principala sursă de remiteri, cu o creștere de 9,6%, ajungând să reprezinte 64,3% din total. În schimb, remiterile din CSI s-au prăbușit de 9,3 ori, având o pondere de doar 1,2%, iar cele din alte țări au crescut cu 9,4%, până la o cotă de 34,5%.

Pe partea de ieșiri, remiterile personale plătite nerezidenților au crescut cu 8,8%, atingând un nivel mai ridicat pe fondul majorării transferurilor de capital între gospodării (+18,5 mil. USD). În același timp, transferurile personale și remunerarea netă a salariaților achitate nerezidenților s-au diminuat ușor.

Distribuția ieșirilor arată că 68,4% au mers spre UE (+29,7%), 28,6% către alte țări (+28,8%), în timp ce plățile către CSI au scăzut de 5,7 ori, ajungând la 3% din total.