Rușii au vândut la licitație apartamentul de lux deținut de Volodimir Zelenski în Crimeea. Suma cu care s-a vândut

30 Oct. 2023, 15:50
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
30 Oct. 2023, 15:50 // Actual //  bani.md

Apartamentul de lux deținut de președintele ucrainean Volodimir Zelenski și soția sa Olena în Crimeea a fost vândut de autoritățile ruse la o licitație publică, relatează Lenta, unul dintre cele mai populare site-uri de știri din Rusia.

La licitația care a avut luni s-au prezentat doar două persoane, potrivit agenției RIA Novosti, care a difuzat în premieră informația. Câștigătoare a fost o femeie numită Olga Lipovețkaia, care a oferit 44,3 de milioane de ruble (aproximativ 473.000 de dolari) pentru proprietatea aflată în complexul rezidențial „Emperor” din localitatea Livadia, potrivit sursei citate.

Autoritățile de ocupație ruse au obținut astfel cu 20 de milioane de ruble mai mult decât prețul de la care a pornit licitația.

Vladimir Konstantinov, președintele legislativului local din Crimeea, nerecunoscut de comunitatea internațională, anunțase pe 16 septembrie că apartamentul familiei Zelenski din peninsulă va fi scos la vânzare, alături de alte proprietăți deținute de ucraineni.

„Acestea sunt spații rezidențiale, inclusiv apartamentul cuplului Zelenski, unități de tratament balnear, facilități comerciale și comerciale”, afirmase oficialul rus la momentul respectiv.

Apartamentul familiei Zelenski din Crimeea a devenit „proprietatea republici” ruse

Autoritățile instalate de Rusia în Crimeea anunțaseră în februarie că au naționalizat aproximativ 500 de proprietăți în Crimeea, inclusiv unele aparținând unor politicieni și personalități ucrainene de rang înalt.

Îns apartamentul de lux din Crimeea al familiei Zelenski a fost naționalizat abia în luna mai, deși autoritățile ruse își anunțaseră intenția în acest sens încă de la sfârșitul anului trecut.

Anunțul din decembrie 2022 a venit după ce cu două luni înainte Consiliul de Stat din Crimeea, o altă autoritate a ocupanților ruși, a modificat legislaţia locală pentru a permite ca proprietăţile ţărilor şi cetăţenilor străini să fie recunoscute ca fiind proprietatea „republicii”.

Modificările se aplică bunurilor mobile şi imobile care au fost deţinute până la 24 februarie 2022.

Proprietatea deținută de Zelenski în Crimeea a stârnit controverse la Kiev după ce acesta a devenit președinte în 2019, presa ucraineană descoperind în prima declarație de avere depusă de acesta că soția sa, Olena Zelenska, a cumpărat apartamentul plătind mai puţin de jumătate din valoarea de piaţă a acestuia.

În total, ea a plătit magnatului Oleksandr Buriak 63.893 de dolari pentru apartamentul de tip penthouse, echivalentul a 1.263 de dolari pe metru pătrat, în condiţiile în care valoarea de piaţă a proprietății la acel moment era între 3.000 şi 4.000 de dolari/mp.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.