Un secret greu de pătruns! Partidele care nu dau socoteală nimănui. Cheltuie banii după bunul plac

În perioada recentă a campaniei electorale din Republica Moldova, observatorii de la organizația Promo-LEX au raportat o dublare a cazurilor de abuz de resurse administrative, precum și deficiențe considerabile în raportarea financiară a concurenților electorali.

Într-un interval de două săptămâni, s-a observat o creștere semnificativă a activităților de promovare, cu cel puțin 1.421 de astfel de activități desfășurate. Cele mai mari procente din aceste activități au fost raportate de PAS (22%), PSRM (19%), PȘ (13%) și PDCM (6%).

Utilizarea instituțiilor statului în scopul promovării inițiativelor electorale, situație în care dispare delimitarea dintre stat și partid politic a fost atestată în 4 cazuri (Guvernul Republicii Moldova, Comitetul Executiv al UTAG, Consiliul Orășenesc Taraclia și Consiliul Raional Orhei).

Numărul cazurilor de abuz de resurse administrative a crescut, ajungând la 77 de astfel de incidente. Aceste cazuri includ implicarea în activități de campanie a persoanelor care dețin funcții publice, implicarea administrațiilor publice locale în promovarea electorală a candidaților, atribuirea meritelor pentru lucrări sau servicii de uz public finanțate din bani publici, organizarea întrunirilor electorale în instituții publice în timpul programului de muncă și alte situații considerate abuzive.

Observatorii au identificat și cazuri ce pot fi considerate corupție a alegătorilor și multiple încălcări ale legislației privind publicitatea electorală, cum ar fi amplasarea neautorizată a publicității și lipsa informațiilor complete în aceasta.

De asemenea, analiza rapoartelor financiare a arătat deficiențe semnificative în ceea ce privește donațiile raportate și cheltuielile neraportate la Comisia Electorală Centrală (CEC). Colectarea donațiilor în numerar cu depășirea limitelor legale și colectarea donațiilor de la persoane juridice implicate în contracte de achiziții publice sunt printre problemele identificate.

În perioada 6 – 27 octombrie 2023, 30 formațiuni politice și 16 candidați independenți au raportat venituri în valoare totală de 29,8 mil. de lei. Cele mai multe venituri (69%) au fost raportate de cinci concurenți: PAS – 23%, PSRM – 15%, PȘ – 12%, PN – 11% și MAN – 9%. Circa jumătate din acestea sunt donații de la persoane fizice, iar 40% – venituri transferate din contul partidelor politice. Au fost raportate cheltuieli de 28,2 mil. de lei, dintre care 1,4 mil. de lei au fost din donații materiale.

Observatorii Promo-LEX au identificat colectarea donațiilor în numerar cu depășirea limitelor legale în cazul a 5 concurenți electorali (ALDE, PȘ, PSRM și 2 candidați independenți). De asemenea, în cazul a doi concurenți electorali (PAS și MAN) a fost observată colectarea donațiilor de la persoane juridice care, în ultimii trei ani înainte de începerea perioadei electorale, au încheiat contracte de achiziții publice. 6 concurenți (PAS, MAN, CUB, PLDM, PS și LOC) au raportat donații de la persoane juridice ce înregistrează restanțe la bugetul de stat.

Promo-LEX a estimat o sumă totală a cheltuielilor neraportate la CEC de cel puțin 2,1 milioane de lei de lei pentru activitățile de campanie desfășurate de 24 formațiuni politice și 23 CI. Din totalul cheltuielilor estimate drept neraportate, 42% au fost pentru PR, urmat de PȘ – 14%, PAS – 10% și PSRM – 9%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#partide #cheltuieli #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marea Britanie se confruntă cu o criză de sănătate publică ce o transformă în „bolnavul lumii bogate”, din cauza numărului în creştere de persoane care mor din cauza drogurilor, sinuciderilor şi violenţei, arată un nou studiu.

Rata mortalităţii în rândul persoanelor sub 50 de ani din Regatul Unit s-a înrăutăţit semnificativ în comparaţie cu alte ţări dezvoltate. Deşi decesele cauzate de cancer şi boli de inimă au scăzut, cele provocate de leziuni, accidente şi otrăviri au crescut alarmant, în special cele legate de consumul de droguri ilegale, arată The Guardian.

Situaţia este deosebit de gravă pentru persoanele între 25 şi 49 de ani. Între 1990 şi 2023, decesele în această categorie de vârstă au crescut cu 46% în rândul femeilor şi cu 31% în rândul bărbaţilor. În contrast, mortalitatea a scăzut în 19 dintre celelalte 21 de ţări analizate, doar SUA şi Canada înregistrând creşteri similare.

Cifrele sunt alarmante: rata deceselor cauzate de droguri în Marea Britanie este de trei ori mai mare decât media celorlalte ţări studiate, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Datele Oficiului Naţional de Statistică arată că 5.448 de persoane au murit din cauza intoxicaţiei cu droguri în Anglia şi Ţara Galilor în 2023 – cu 11% mai mult decât în anul precedent şi cel mai mare număr de la începutul măsurătorilor în 1993.

Jennifer Dixon, directorul executiv al Health Foundation, avertizează: „Marea Britanie devine bolnavul lumii bogate, în special pentru persoanele în vârstă de muncă. În timp ce alte ţări au avansat, noi am stagnat şi, în unele domenii, am rămas cu mult în urmă”.

Profesorul David Leon, care a condus cercetarea, subliniază gravitatea situaţiei: „Este şocant, deoarece majoritatea deceselor între 25 şi 49 de ani sunt, în principiu, evitabile”.

Printre factorii care contribuie la această criză se numără politicile de austeritate aplicate după 2010, precum şi stilul de viaţă nesănătos: fumatul, consumul excesiv de alcool şi alimentaţia dezechilibrată.

Organizaţiile care luptă împotriva consumului de droguri solicită guvernului să faciliteze accesul la naloxonă, un antidot de urgenţă pentru supradozele de heroină şi alte droguri, şi să îmbunătăţească accesul la tratamente pentru dependenţă.