Datoria internă a Moldovei crește înfiorător. Împrumuturi la cote amețitoare în acest an

Conform informațiilor furnizate de Ministerul de Finanțe al Republicii Moldova, datoria de stat internă a atins nivelul de 39 de miliarde 194,92 milioane de lei la finalul lunii octombrie, înregistrând o creștere de 13,6% sau 4 miliarde 702,55 milioane de lei de la începutul anului.

În ciuda creșterii generale, comparativ cu luna precedentă, datoria a cunoscut o ușoară scădere de 1,6% sau 629,05 milioane de lei față de septembrie 2023, când s-a înregistrat un maxim record de 39 miliarde 823,97 milioane de lei.

Principala sursă a creșterii datoriei publice interne în perioada ianuarie-octombrie 2023 a fost asociată cu extinderea emisiunilor de titluri de stat pe piața primară. Astfel, datoria privind titlurile de stat emise pe piața primară a crescut la aproximativ 25 miliarde 309,9 milioane de lei, reflectând o creștere de 25,4% față de valoarea înregistrată la sfârșitul anului 2022.

O altă componentă a datoriei de stat interne a fost reprezentată de obligațiunile emise pentru a acoperi obligațiile de plată ale Ministerului Finanțelor, înregistrând o scădere de 2,6% la 11 miliarde 751,2 milioane lei la sfârșitul lunii octombrie 2023.

În plus, datele Ministerului Finanțelor evidențiază o medie ponderată a dobânzilor la valorile mobiliare de stat vândute la licitații, înregistrând o scădere semnificativă comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.

Potrivit informațiilor oferite de Ministerul de Finanțe al Republicii Moldova, situația datoriei pe titluri de stat la sfârșitul lunii octombrie 2023 evidențiază o scădere față de valorile înregistrate la încheierea anului 2022. Datoria pe titluri de stat convertite a ajuns la 2 miliarde 133,43 milioane de lei, marcând o descreștere față de 2 miliarde 241,37 milioane de lei înregistrate la finalul anului precedent.

În perioada ianuarie-octombrie 2023, rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat vândute în cadrul licitațiilor a fost de 9,16%. Acest lucru reflectă o descreștere semnificativă de 7,78 puncte procentuale în comparație cu aceeași perioadă a anului 2022.

De asemenea, pentru tipurile de titluri de valoare emise în ultimele 9 luni, randamentul a înregistrat următoarele valori:

VMS-91 zile: 9,86%
VMS-182 zile: 9,46%
VMS-364 zile: 8,66%
OS (obligațiuni de stat)-2 ani: 9,46%
OS-3 ani: 8,74%
OS-5 ani: 7,87%
OS-7 ani: 8,62%

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bănci #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Atacatorii au accesat datele a circa 450 000 de persoane în timpul atacului cibernetic din octombrie, potrivit ultimelor evaluări prezentate de Maia Sandu după ședința Consiliului Național de Securitate. Președinta a avertizat că informațiile sustrase, printre care date despre rude și din permisele de conducere, pot fi folosite de escroci pentru a se da drept angajați ai Poliției sau ai unei bănci.

Șefa statului a explicat că escrocii pot combina IDNP-ul unei persoane cu informații despre rudele acesteia, date din permisul de conducere sau, în unele cazuri, codul IBAN. Într-un apel sau într-un mesaj, ei se pot folosi de aceste detalii pentru a câștiga încrederea persoanei și a-i cere parole, coduri PIN ori datele cardului.

„Chiar dacă au fost exfiltrate datele IBAN, această informație nu este suficientă pentru a accesa conturile bancare. Oricum, băncile vor fi informate despre oamenii ale căror date au fost accesate pentru a face verificări suplimentare în cazul în care vor fi inițiate tranzacții în numele acestor oameni”, a declarat Maia Sandu, precizând că un cod IBAN, luat separat, nu permite accesarea unui cont.

Atacul s-a produs în infrastructura administrată de Agenția de Guvernare Electronică. Sistemele verificau aplicația care solicita informațiile, însă nu verificau cine o folosea și dacă persoana respectivă avea dreptul să consulte datele. Astfel, printr-o singură aplicație, atacatorii au putut accesa registrele a cel puțin zece instituții. Aceștia aveau deja un set de IDNP-uri, pe care le-au folosit pentru a căuta alte informații. Sistemele nu aveau nici controale privind volumul de date accesate, nici alerte care să semnaleze un număr neobișnuit de solicitări.

Cererile automate au început în seara de 19 octombrie și au venit de la peste 638 de adrese IP. Pe 20 octombrie, în ziua cu cea mai intensă activitate, sistemele au înregistrat aproximativ un milion de solicitări de acces. În aceeași zi au fost extrase peste 260.000 de înregistrări cu informații despre rude.

Agenția de Guvernare Electronică a oprit extragerea acestui tip de date pe 21 octombrie. Blocarea accesului atacatorilor a început pe 23 octombrie și a fost finalizată pe 24 octombrie.