Datoria internă a Moldovei crește înfiorător. Împrumuturi la cote amețitoare în acest an

Conform informațiilor furnizate de Ministerul de Finanțe al Republicii Moldova, datoria de stat internă a atins nivelul de 39 de miliarde 194,92 milioane de lei la finalul lunii octombrie, înregistrând o creștere de 13,6% sau 4 miliarde 702,55 milioane de lei de la începutul anului.

În ciuda creșterii generale, comparativ cu luna precedentă, datoria a cunoscut o ușoară scădere de 1,6% sau 629,05 milioane de lei față de septembrie 2023, când s-a înregistrat un maxim record de 39 miliarde 823,97 milioane de lei.

Principala sursă a creșterii datoriei publice interne în perioada ianuarie-octombrie 2023 a fost asociată cu extinderea emisiunilor de titluri de stat pe piața primară. Astfel, datoria privind titlurile de stat emise pe piața primară a crescut la aproximativ 25 miliarde 309,9 milioane de lei, reflectând o creștere de 25,4% față de valoarea înregistrată la sfârșitul anului 2022.

O altă componentă a datoriei de stat interne a fost reprezentată de obligațiunile emise pentru a acoperi obligațiile de plată ale Ministerului Finanțelor, înregistrând o scădere de 2,6% la 11 miliarde 751,2 milioane lei la sfârșitul lunii octombrie 2023.

În plus, datele Ministerului Finanțelor evidențiază o medie ponderată a dobânzilor la valorile mobiliare de stat vândute la licitații, înregistrând o scădere semnificativă comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.

Potrivit informațiilor oferite de Ministerul de Finanțe al Republicii Moldova, situația datoriei pe titluri de stat la sfârșitul lunii octombrie 2023 evidențiază o scădere față de valorile înregistrate la încheierea anului 2022. Datoria pe titluri de stat convertite a ajuns la 2 miliarde 133,43 milioane de lei, marcând o descreștere față de 2 miliarde 241,37 milioane de lei înregistrate la finalul anului precedent.

În perioada ianuarie-octombrie 2023, rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat vândute în cadrul licitațiilor a fost de 9,16%. Acest lucru reflectă o descreștere semnificativă de 7,78 puncte procentuale în comparație cu aceeași perioadă a anului 2022.

De asemenea, pentru tipurile de titluri de valoare emise în ultimele 9 luni, randamentul a înregistrat următoarele valori:

VMS-91 zile: 9,86%
VMS-182 zile: 9,46%
VMS-364 zile: 8,66%
OS (obligațiuni de stat)-2 ani: 9,46%
OS-3 ani: 8,74%
OS-5 ani: 7,87%
OS-7 ani: 8,62%

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bănci #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.