Noul preşedinte al Argentinei începe „terapia de şoc” prin devalorizarea monedei naţionale

Noul preşedinte al Argentinei, Javier Milei, şi guvernul său încep „terapia de şoc” prin devalorizarea monedei naţionale pentru a redresa economia ţării. Milei este un economist cu viziuni radicale care a câştigat alegerile prezidenţiale propunând măsuri dure.

Noul guvern al Argentinei anunţă că va slăbi valoarea monedei peso cu peste 50% faţă de dolarul american, potrivit BBC. Măsura face parte din „terapia şocului economic” propusă de preşedintele Javier Milei pentru a repara cea mai gravă criză din ultimele decenii.

Ministrul Economiei, Luis Caputo, a anunţat şi reduceri drastice ale cheltuielilor publice. Acestea includ o reducere a subvenţiilor pentru combustibil şi transport, îngheţarea cheltuielilor pentru unele contracte guvernamentale majore, inclusiv pentru publicitate, şi desfiinţarea unor ministere.

Caputo a dezvăluit că a preluat cea mai proastă moştenire economică din istoria Argentinei şi că a luat deja măsuri pentru a evita hiperinflaţia.

„Va fi mai rău decât înainte pentru câteva luni, în special în ceea ce priveşte inflaţia. Şi spun asta pentru că, aşa cum spune preşedintele, este mai bine să spunem un adevăr inconfortabil decât o minciună confortabilă”, a declarat Caputo.

Argentina se luptă cu inflaţia în creştere, preţurile crescând cu aproximativ 150% în ultimul an. De asemenea, are rezerve scăzute de numerar, datorii guvernamentale uriaşe, iar 40% din populaţie trăieşte sub pragul sărăciei.

Fondul Monetar Internaţional (FMI), căruia Argentina îi datorează 44 de miliarde de dolari, a numit măsurile „îndrăzneţe” deoarece ar putea contribui la creşterea sectorului privat.

Economistul Javier Milei a fost învestit duminică preşedinte al Argentinei, ceea ce a constituit o schimbare bruscă pentru ţara sud-americană, care caută o soluţie radicală pentru cea mai gravă criză economică din ultimele decenii.

Javier Milei, în vârstă de 53 de ani, a devenit celebru prin tiradele adresate rivalilor, Chinei şi papei, dar şi prin măsurile şoc propuse argentinienilor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Argentina #depreciere #inflație

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.