Cel mai valoros ”produs moldovenesc” care a umflat valoarea exporturilor

Economia Republicii Moldova se confruntă cu o scădere semnificativă a exporturilor în trimestrul III al acestui an, marcând o continuare a declinului observat în trimestrul II. Potrivit datelor recente, volumul exporturilor a înregistrat o diminuare de 258 milioane USD, trecând de la 4,34 miliarde USD la 4,07 miliarde USD, constată economistul Veaceslav Ioniță

Această scădere surprinzătoare, potrivit lui Ioniță, este în mare parte atribuită unui factor neașteptat, care, pentru o înțelegere mai profundă, necesită o privire mai atentă la evoluția comerțului exterior al Moldovei în ultimii ani. În 2021-2022, exporturile țării au cunoscut o creștere spectaculoasă de 75%, atingând peste 4,3 miliarde USD, în principal datorită unei producții agricole record în 2021 și a condițiilor favorabile ale prețurilor. De asemenea, războiul din Ucraina a generat fluxuri masive de mărfuri, alimentând o creștere fără precedent.

Cu toate acestea, se pare că economia moldovenească a început să dea semne de îngrijorare încă din trimestrul II al anului 2022. Deși formal exporturile continuau să crească, scăderea exporturilor reale a început să fie evidentă, iar această tendință s-a accentuat în trimestrul III.

Analistul economic subliniază că această scădere a fost mascată în principal de creșterea puternică a relațiilor comerciale cu Ucraina, generate exclusiv de războiul din zonă. Cu toate acestea, fenomenul a fost de fapt o iluzie de bunăstare, deoarece exporturile cu adevărat au început să scadă, în special exporturile de produse petroliere.

Exportul de produse petroliere a devenit o componentă semnificativă a economiei moldovenești, atingând un nivel de 680 milioane USD.

„Trebuie să urmărim exporturile la noul ”produs moldovenesc”, petrolul. Da, ați auzit bine, Moldova în prezent este un mare exportator de produse petroliere. Nu zic, am exportat noi mereu produse petroliere, doar că volumul lor era de 10-15 milioane USD anual, iar acum am ajuns la 680 milioane USD. Evident tot acest ”export” mergea spre Ucraina și a contribuit puternic la creșterea spectaculoasă a exporturilor noastre. Însă din motive pe care încă nu am reușit să le descopăr în trimestrul II, am înregistrat o scădere puternică a exporturilor de produse petroliere, cea ce a diminuat valoarea anuală de export cu produse petroliere cu circa 150 milioane USD, până la 530 milioane USD. De fapt scăderea exporturilor cu produse petroliere a fost factorul de bază, care vizibil a diminuat exporturile noastre. Formal vorbind, deoarece dacă să vorbim real, exporturile noastre scad deja de un an de zile și noi doar acum am observat aceasta”, conchide economistul Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#petrol #export #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.