Pas uriaș în industria IT și consultanță de business din Moldova! Exporturi de 830 milioane de dolari

Din anul 2023, sectorul Tehnologiilor Informaționale (IT) și cel de Servicii pentru Business (BSS) au devenit lideri în exporturile Republicii Moldova. Aceste două ramuri ale economiei moldovenești sunt așteptate să asigure un volum al exporturilor de servicii de aproximativ 830 de milioane de dolari în acest an, reprezentând aproximativ 28% din totalul exporturilor moldovenești de servici, a declarat în acdrul emsiunii „realism economic”, economistul Veaceslav Ioniță.

Ioniță a subliniat că aceste două sectoare au avut cea mai dinamică creștere în ultimii ani, devenind cele mai mari ramuri de export ale țării. În timp ce alte sectoare au suferit din cauza unor factori externi, cum ar fi războiul din Ucraina, IT și BSS au atras investiții datorită riscului mai scăzut asociat acestor domenii.

Sectorul IT se bucură în prezent de cea mai puternică creștere salarială și este cel mai dinamic în ceea ce privește numărul de angajați. De asemenea, IT este privit ca o ramură a economiei cu potențial ridicat pentru a aduce acasă diaspora și a angaja tinerii din țară.

Expertul a menționat că exporturile totale de servicii vor cunoaște o creștere semnificativă în acest an, în special datorită exportului de servicii IT și BSS. Această creștere este crucială, având în vedere dependența Republicii Moldova de comerțul extern, care constituie aproximativ 100% din Produsul Intern Brut (PIB).

Cu toate acestea, Ioniță a avertizat că exporturile de bunuri vor scădea, iar exporturile de servicii, în special cele din IT și BSS, vor deveni tot mai importante pentru stabilitatea încasărilor țării.

Economistul a evidențiat, de asemenea, modificările legislative propuse pentru a sincroniza sectorul IT și BSS, creând un sector de servicii inteligente. Acest lucru ar putea aduce beneficii semnificative, contribuind la dezvoltarea ambelor sectoare și la stimularea exporturilor.

În concluzie, expertul a subliniat că Republica Moldova trebuie să se specializeze și mai mult în exportul de servicii, deoarece aceasta oferă o mai mare stabilitate a încasărilor, având în vedere dependența de factori externi precum crizele și condițiile climatice care pot afecta exportul de bunuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#exporturi #IT #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.