Raport Ericsson: Aproape unul din cinci abonamente de telefonie mobilă va fi cu servicii 5G până la finalul anului

18 Dec. 2023, 15:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Dec. 2023, 15:34 // Actual //  bani.md

Producătorul suedez de echipamente de telecomunicaţii Ericsson estimează că, până la sfârşitul anului 2023, aproape unul din cinci abonamente de telefonie mobilă la nivel global va fi cu servicii 5G.

Potrivit celei mai recente ediţii a raportului Ericsson Mobility Report, publicat luni, această creştere se dovedeşte a fi una stabilă, în ciuda provocărilor economice continue şi a tulburărilor geopolitice de pe unele pieţe. De asemenea, raportul citat mai arată că numărul de abonamente 5G noi, deschise în 2023, este de 610 milioane – în creştere cu 63% faţă de 2022. Astfel, totalul lor ajunge la 1,6 miliarde la nivel global, cu aproximativ 100 de milioane mai mult decât se preconiza anterior.

La nivel regional, adoptarea abonamentelor 5G în America de Nord continuă să fie puternică. Se preconizează că, până la finalul anului 2023, această regiune va avea cea mai mare pondere a abonamentelor 5G din lume, de 61%. În 2023, creşterea numărului de abonamente 5G a fost solidă şi în India şi ar urma ca ponderea lor să depăşească 11% în acea ţară, la 14 luni distanţă de la lansarea reţelelor comerciale.

Până în anul 2029, numărul abonamentelor 5G la nivel global va creşte cu peste 330%, de la 1,6 la 5,3 miliarde. Se estimează că acoperirea 5G va fi disponibilă pentru peste 45% din populaţia globală până la sfârşitul anului curent şi pentru 85% până la sfârşitul anului 2029. În plus, se preconizează că America de Nord şi ţările din Consiliul de Cooperare al Golfului ar urma să deţină cele mai mari ponderi ale abonamentelor 5G până la sfârşitul anului 2029, de 92%, ele fiind urmate de Europa de Vest, cu o pondere de 85%.

“Cu peste 600 de milioane de abonamente 5G noi la nivel global deschise anul acesta şi cu un număr în creştere în toate regiunile, cererea robustă de soluţii de conectivitate de înaltă performanţă este evidentă. Extinderea 5G continuă şi este implementat un număr tot mai mare de reţele 5G SA, ceea ce face posibilă susţinerea de noi aplicaţii din ce în ce mai solicitante din punct de vedere al resurselor de reţea utilizate, atât pentru consumatori, cât şi pentru întreprinderi”, a declarat Fredrik Jejdling – vicepreşedinte executiv şi Head of Networks, Ericsson.

Consumul mediu global de date pe smartphone continuă să crească. Conform raportului citat, traficul total de date mobile va creşte de trei ori între sfârşitul anului 2023 şi sfârşitul anului 2029, pe fondul unor factori cum ar fi îmbunătăţirea capabilităţilor dispozitivelor sau îmbunătăţirea continuă a performanţelor reţelelor implementate.

“Rata de creştere a volumului de date în reţelele mobile reflectă în mod clar pasiunea consumatorilor pentru aplicaţii mobile îmbunătăţite pe segmentul de broadband. Această tendinţă se va accentua pe măsură ce tot mai mulţi consumatori din întreaga lume adoptă 5G şi apar noi scenarii de utilizare, declanşând o creştere suplimentară a traficului de date. Întrucât cea mai mare parte a traficului este generată în spaţii închise, unde oamenii îşi petrec de obicei cea mai mare parte a timpului, există o nevoie tot mai mare de extindere a acoperirii 5G pe segmentul mid band atât la interior, cât şi la exterior, pentru a asigura o experienţă 5G completă în toate locaţiile”, a precizat Peter Jonsson – Executive Editor, Ericsson Mobility Report, Ericsson.

Acoperirea 5G în bandă medie pentru populaţia globală este în prezent de peste 40%, în creştere de la 30% în 2022, determinată în principal de implementările masive în bandă medie din India, dar şi de multe implementări din Europa.

Raportul analizează şi conectivitatea wireless pentru industria manufacturieră, modul în care 5G devine un factor determinant al productivităţii şi permite agilitatea necesară schimbărilor rapide şi realocării resurselor.

Aceasta este cea de-a 25-a ediţie a Ericsson Mobility Report, iar estimările pe care le conţine acoperă o perioadă care se întinde până în anul 2029. Ediţia curentă a raportului confirmă că serviciile evoluate de transmisiuni de date mobile de bandă largă (eMBB) , serviciile de date care folosesc accesul la reţelele fix wireless (FWA), jocurile şi serviciile bazate pe AR/VR/- sunt scenariile de utilizare preferate de consumatorii 5G.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.