Cum a ieftinit vântul puternic curentul electric în unele țări europene. Prețul În Germania au coborât sub nivelul zero

Producţia mare de electricitate a turbinelor eoliene şi cererea scăzută în perioada sărbătorilor de Crăciun a făcut ca preţurile la electricitate în Germania să coboare sub nivelul zero, iar pieţele angro de electricitate din Franţa, Danemarca şi Marea Britanie au înregistrat şi ele preţuri negative pentru câteva ore, transmite Bloomberg, citată de Agerpres.

Potrivit datelor de pe Epex Spot, una dintre cele mai mari burse de energie din Europa, în Germania preţurile pentru electricitatea cu livrare în ziua de 24 decembrie au coborât până la minus 3,37 euro pentru un Megawatt-oră pentru ca în ziua de 25 decembrie să revină în teritoriul pozitiv la 0,41 euro pentru un Megawatt-oră. În cazul contractului pentru miercuri, prima zi lucrătoare după Crăciun, cotaţiile erau la 60,80 euro pentru un Megawatt-oră.

Tot în data de 24 decembrie, preţurile în Marea Britanie au scăzut până la minus 9,31 lire sterline (minus 11,84 dolari) pentru un Megawatt-oră iar în data de 25 decembrie preţurile au scăzut până la minus 11,93 euro pentru un Megawatt-oră în Franţa şi minus 8,54 euro pentru un Megawatt-oră în Danemarca.

Preţurile negative la electricitate apar din ce în ce mai frecvent pe măsură ce continentul conectează la reţea din ce în ce mai multe capacităţi regenerabile, care sunt dependente de evoluţiile meteorologice. De exemplu, în Germania producţia de energie eoliană este aşteptată să rămână la un nivel puternic pe întreg parcursul acestei săptămâni, urmând ca vineri să ajungă la un vârf de peste 50 de Gigawaţi, conform prognozelor Bloomberg. Recordul absolut în materie de producţie de energie eoliană în Germania a fost stabilit pe data de 21 decembrie, când au fost produşi 53 de Gigawaţi.

Situaţia preţurilor negative este şi o avanpremieră a ceea ce urmează să se întâmple pe pieţele europene, dacă valul preconizat de producţie de energie electrică regenerabilă nu va fi însoţit şi de o modificare pe partea cererii. Dezechilibrul dintre ofertă şi cerere ar putea să devină şi mai pronunţat până când flotele mai mari de automobile electrice, reţelele inteligente şi tehnologiile mai performante în domeniul bateriilor îşi vor face simţite efectele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #Energie #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat