Situație revoltătoare la Calea Ferată! Gaura financiară se adâncește, iar restanțele la salarii cresc

O situație financiară dificilă afectează Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” (CFM), conform declarației făcute de directorul Oleg Tofilat. Într-o declarație publică, acesta a explicat că întreprinderea se confruntă cu restanțe salariale, iar angajații nu și-au primit lefurile din cauza problemelor financiare.

Potrivit directorului CFM, situația financiară dificilă este rezultatul unei reduceri semnificative a încasărilor în bugetul întreprinderii. Oleg Tofilat a subliniat că entitatea funcționează cu banii pe care îi câștigă și că incertitudinea din sistemul feroviar, generată de războiul din Ucraina, a condus la o scădere a veniturilor CFM.

Directorul a adăugat că majoritatea locomotivelor și vagoanelor din dotare au termenele de exploatare depășite, iar reabilitarea infrastructurii feroviare și a echipamentului rulant este crucială. Cu toate acestea, achiziționarea de locomotive și vagoane noi în perioada de război este extrem de costisitoare, întrucât angajamentele financiare internaționale prevăd asigurarea acestora, iar transportul feroviar implică traversarea unei zone de război.

În ciuda dificultăților actuale, Oleg Tofilat, citat de radiomoldova, a exprimat optimismul că situația se va îmbunătăți odată cu stabilizarea sistemului feroviar. Totodată, a menționat că, în ultimul an, CFM a dublat salariile, însă presiunea pe bugetul întreprinderii a crescut semnificativ.

Recent, Guvernul Republicii Moldova a aprobat ratificarea unui acord de împrumut în valoare de 23 de milioane de euro între Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare și Republica Moldova. Acești bani vor fi folosiți pentru reabilitarea coridorului feroviar Vălcineț-Ocnița-Bălți-Ungheni-Chișinău-Căinari, având o lungime de 446 de kilometri.

Această dezvăluire a problemelor financiare ale Căii Ferate din Moldova subliniază vulnerabilitățile și provocările cu care se confruntă sistemul feroviar în contextul războiului din Ucraina și subliniază importanța investițiilor în infrastructura feroviară pentru asigurarea unei funcționări eficiente și durabile a acestui sector vital pentru economie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #datorii #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.