VIDEO Hackathon la Bălți: 19 tineri au învățat despre cum trebuie să arate un proiect cu potențial de finanțare

19 tineri au încercat să convingă, la Hackathonul organizat de Asociația „Lex XXI”, că știu să dezvolte o afacere folosind instrumentele digitale. Timp de 3 zile, tinerii grupați în 7 echipe au învățat despre cum trebuie să arate proiectele câștigătoare, cu potențial de a fi finanțate.

„Scopul hackatonului e identificarea instrumentelor digitale pt a dezvolta sau a crea o afacere în Moldova. Timp de 3 zile, tinerii au stabilit o idee de afacere, după care au lucrat la un plan de afacere în baza acestei idei”, a explicat Svetlana Soloviova, coordonatoare de proiect la Asociația pentru Drepturile Omului „Lex XXI”.

Pavel Curcovici, mentor și Local manager la Tekwill Bălți, a declarat următoarele:

„Și eu și toți mentorii – noi vorbeam între noi că vrem să punem 3 ani de facultate de economie în 3 ore. Nu știu cât de mult am reușit, dar am vrut să dăm noțiunile de bază pentru cei care nu cunosc, și să dăm informație mai avansată pt cei care cunosc câte ceva. Ne-am străduit să fie o balanță între lucrările teoretice și practice. Astfel, în fiecare zi am avut câte 2 traininguri, după care ei lucrau asupra proiectului. (…) Am chemat un antreprenor local de succes, tot tânăr, care a dezv propria afacere, și i-am învățat cum se scrie un proiect. Ce avem ca rezultate? Toate echipele au primul lor proiect deja scris. Cu siguranță că ideile lor se vor schimba, se vor maturiza, și când în viitor va veni timpul să scrie proiecte, deja vor avea experiența de a le scrie proiecte și vor avea capacitatea de a-l realiza și scrie”.

„Consider că ei în aceste trei zile au obținut abilități și în cadrul trainingurilor foarte utile pentru dânșii. Dar noi, la rândul nostru, o să ne străduim să-i susținem și să le dăm finanțatori la idee”, a spus Ion Bodrug, membru al juriului și președintele Asociației pentru Dezvoltarea Comunicațiilor Electronice și Tehnologiilor Informaționale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

„Suntem bucuroși că am găsim parteneri deschiși cu care colaborăm fructuos. Sperăm ca tinerii să ia cunoștințele necesare, pentru că au fost mentori foarte buni, profesori universitari, experți, reprezentanți ai companiilor care au adus un plus de idei. Sperăm ca evenimentul să nu fie ultimul”, a declarat Diana Grosu, președintela Asociației pentru Drepturile Omului „Lex 21”.

Pe lângă experiența acumulată, 3 echipe câștigătoare s-au ales cu un premiu de câte 1.000 de lei.

Evenimentul este parte a proiectului „Antreprenoriatul mai aproape de tinerii NEET din Bălți, Fălești și Sângerei: construim acasă!”, finanțat de Uniunea Europeană și Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene.

#balti #tineri #Afaceri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.