Aici se plătesc lefuri mai mari de 2,3 ori decât media pe economie. Cine obțin cele mai mari salarii în RM

Potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare în trimestrul I 2021 a constituit 8468,6 lei. Astfel câștigul salarial a crescut cu 10,9% față de trimestrul I 2020 și în scădere cu 4,4% față de trimestrul IV 2020.

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în trimestrul I 2021 s-au înregistrat în activitățile:

informații și comunicații – 19914,5 lei, de 2,35 de ori mai mare decât media pe economie;
activități financiare și de asigurări – 15428,9 lei, de 1,82 mai mare decât media pe economie;
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 12243,0 lei.

De asemenea, în sectorul bugetar în trimestrul I 2021, câștigul salarial mediu lunar a constituit 7463,0 lei (+5,3% față de trimestrul I 2020), iar în sectorul real – 8839,8 lei (+12,8% față de trimestrul I 2020).

Indicele câștigului salarial real în trimestrul I 2021 față de trimestrul I 2020 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 110,0%.

#media pe economie #cele mai mari #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Comisiei parlamentare pentru agricultură, Serghei Ivanov, a criticat modul în care este finanțat sectorul agricol. El afirmă că, în pofida laudelor venite din partea autorităților, agricultura rămâne subfinanțată și tot mai dependentă de credite.

„Nu avem ce ascunde. Se spune că sectorul bancar stă foarte bine la creditarea agriculturii și că există creștere. Este adevărat, s-au creditat mai mulți agricultori, dar per total asta înseamnă că povara datoriilor crește în spate”, a declarat Ivanov.

Potrivit acestuia, creșterea creditării nu reflectă dezvoltarea sectorului, ci dimpotrivă, indică o decapitalizare a agriculturii, fermierii fiind nevoiți să apeleze tot mai mult la bani împrumutați.

Ivanov atrage atenția că agricultura primește doar 5% din totalul creditelor din economie, în condițiile în care generează aproximativ 45% din exporturile Republicii Moldova.
„Practic, motorul economiei noastre stă în doar 5% din creditare. Este o rușine”, a subliniat acesta.

Un alt aspect îngrijorător, spune oficialul, este lipsa de transparență privind volumul finanțărilor din zona microcreditării, unde dobânzile sunt mult mai mari.

În același timp, datele prezentate pentru anul 2025 arată că peste 400 de agricultori au înregistrat întârzieri la plata creditelor de peste 60 de zile, ceea ce îi plasează într-o categorie de risc ridicat și le reduce semnificativ accesul la finanțare bancară.

„În momentul în care există întârzieri de peste 60 de zile, agricultorul nu mai este considerat fiabil. Băncile fie nu îl mai creditează, fie o fac cu costuri mari. În aceste condiții, oamenii sunt împinși spre microfinanțare, unde dobânzile sunt de câteva ori mai mari”, a explicat Ivanov.

În opinia sa, această situație generează pierderi nu doar pentru fermieri, ci și pentru stat, care ratează venituri importante din economie.
„Este o situație foarte critică și sperăm să fie conștientizată la nivel de decizie”, a conchis președintele Comisiei agricultură.