Aici se plătesc lefuri mai mari de 2,3 ori decât media pe economie. Cine obțin cele mai mari salarii în RM

Potrivit datelor prezentate de Biroul Național de Statistică câștigul salarial mediu lunar nominal brut la unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și toate instituțiile bugetare în trimestrul I 2021 a constituit 8468,6 lei. Astfel câștigul salarial a crescut cu 10,9% față de trimestrul I 2020 și în scădere cu 4,4% față de trimestrul IV 2020.

Cele mai mari valori ale câștigului salarial mediu lunar în trimestrul I 2021 s-au înregistrat în activitățile:

informații și comunicații – 19914,5 lei, de 2,35 de ori mai mare decât media pe economie;
activități financiare și de asigurări – 15428,9 lei, de 1,82 mai mare decât media pe economie;
producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat – 12243,0 lei.

De asemenea, în sectorul bugetar în trimestrul I 2021, câștigul salarial mediu lunar a constituit 7463,0 lei (+5,3% față de trimestrul I 2020), iar în sectorul real – 8839,8 lei (+12,8% față de trimestrul I 2020).

Indicele câștigului salarial real în trimestrul I 2021 față de trimestrul I 2020 (calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal brut și indicele prețurilor de consum) a fost de 110,0%.

#media pe economie #cele mai mari #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană a adoptat măsuri comerciale temporare prin care suspendă taxele vamale pentru aproximativ 80% din exporturile Armeniei către piața europeană, decizia fiind luată în contextul restricțiilor comerciale impuse recent de Rusia.

Măsurile au fost adoptate oficial de Consiliul UE la 24 septembrie 2026 și vizează o gamă largă de produse, inclusiv anumite mărfuri agricole. Potrivit documentului, produsele incluse în regimul preferențial reprezintă aproape 99% din exporturile Armeniei de fructe proaspete, legume și plante către Rusia, precum și peste 91% din exporturile de băuturi și produse spirtoase.

Regimul comercial preferențial ar urma să fie aplicat timp de doi ani de la intrarea în vigoare a regulamentului. Totodată, acesta include condiții și mecanisme de protecție care permit intervenția UE în cazul în care importurile ar afecta negativ producătorii europeni.

Prin această măsură, Bruxelles-ul urmărește să ajute companiile armene să-și diversifice piețele de export și să reducă dependența de piața rusă, consolidând în același timp relațiile comerciale dintre Armenia și Uniunea Europeană.

Decizia vine pe fondul aprofundării relațiilor dintre Erevan și Bruxelles. Relațiile UE-Armenia se bazează pe Acordul de Parteneriat Cuprinzător și Consolidat, aflat în vigoare din 2021, iar în decembrie 2025 cele două părți au adoptat o nouă agendă strategică de cooperare.

Uniunea Europeană a devenit în 2025 al treilea cel mai mare partener comercial al Armeniei, reprezentând 11,3% din comerțul total cu bunuri al țării, 7,9% din exporturi și 13,5% din importuri.

În paralel, UE rămâne cel mai mare donator al Armeniei și derulează un plan de reziliență și creștere în valoare de 270 de milioane de euro pentru perioada 2024–2027, destinat reformelor economice, conectivității și dezvoltării mediului de afaceri.