Milionar pe banii băncii. Barmanul care s-a distrat de 1,6 milioane de dolari

02 Ian. 2024, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
02 Ian. 2024, 12:44 // Actual //  bani.md

Un tânăr din orașul Wangaratta, Australia, s-a trezit milionar peste noapte datorită unei erori bancare și a trăit o viață de lux timp de mai mulți ani, cheltuind peste 1,5 milioane de dolari pe petreceri extravagante, călătorii cu avioane private și taxe universitare pentru prieteni. Dan Saunders, în vârstă de 29 de ani în 2011, era barman când a descoperit o eroare în sistemul informatic al băncii, care l-a transformat în milionar.

Totul a început într-o seară într-un bar local, când, rămas fără bani, Saunders a încercat să scoată bani de la un bancomat. Cu surprindere, a descoperit că poate transfera sume considerabile în contul său fără ca tranzacția să fie înregistrată. A exploata această eroare a sistemului bancar, el a început să retragă bani în fiecare noapte, între orele 1 și 3 dimineața, fără a fi detectat.

Cheltuielile extravagante ale lui Saunders au inclus petreceri fastuoase, călătorii cu avioane private și plata taxelor universitare ale prietenilor săi. Totuși, festivitățile au luat sfârșit atunci când eroarea a fost descoperită, iar tânărul a fost pus sub acuzare pentru 111 capete de acuzare legate de fraudă și furt. După un proces care a durat cinci luni, el a fost condamnat la un an de închisoare.

După eliberare, viața lui Saunders s-a schimbat radical, trecând de la un stil de viață extravagant la revenirea la muncă de barman, cu un salariu de 22 de dolari pe oră. A mărturisit că, deși a trăit o perioadă de lux, consideră că această experiență i-a adus și lecții de viață, încheind astfel un capitol tumultuos din viața sa.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.