Cheltuielile bugetare excesive aruncă SUA în criză. Datoria publică a crescut cu 4 trilioane de dolari

Departamentul Trezoreriei a precizat că valoarea indicatorului este în prezent de 34.001 trilioane. În luna ianuarie a anului trecut datoria națională a fost stabilită la pragul de 31.4 trilioane de dolari, însă pragul a fost depășit.

Guvernul democrat, care a permis cheltuieli bugetare excesive, mai ales pentru susținerea statului social, a făcut ca datoria națională a SUA să crească în 2023 cu peste 4.000.000.000.000 de dolari. Astfel, State Unite au ajuns să datoreze peste 34 de trilioane de dolari, după cum a relatat site-ul Trezoreriei SUA.

Datoria națională a Statelor Unite a ajuns la o cifră record

Departamentul Trezoreriei a precizat că valoarea indicatorului este în prezent de 34.001 de mii de miliarde. În luna ianuarie a anului trecut datoria națională a fost stabilită la pragul de 31.4 mii de miliarde de dolari, însă pragul a fost depășit.

În aceste condiții, pentru a evita colapsul financiar, ministerul de Finanțe a recurs la măsuri extreme pentru a-și continua operațiunile financiare. În ultimul trimestru din 2023, administrația americană a solicitat Congresului să crească limita superioară a plafonului datoriei.

SUA a evitat criza economică și colapsul financiar

Majoritatea republicană din Camera Reprezentanților a fost de acord cu solicitarea administrației americane. Însă au cerut la rândul lor aplicarea unor reduceri bugetare semnficative. În vara acestui an liderul de la Casa Albă, Joe Biden a promulgat un proiect de lege aprobat anterior de Congres pentru majorarea plafonului,

Potrivit Departamentului Trezoreriei, datoria națională ar urma să atingă limita superioară pe 2 ianuarie 2025. Biden a menționat că ridicarea plafonului a fost necesară pentru a se evita o posibilă criză economică și a colapsului financiar.

Datoria națională ar urma să atingă limita superioară pe 2 ianuarie 2025

Acordul prevede ca în exercițiul bugetar 2024, bugetul ministerului de Apărare să fie suplimentat cu 886 de miliarde de dolari. În vreme ce alte 121 de miliarde vor fi livrați pentru serviciile de îngrijire medicală pentru veterani. De asemenea, acordul mai pevede alocarea a 637 de miliarde pentru alte programe non-apărare.

Separat de măsurile menționate, Departamentul Trezoreriei a anunțat că a sprijinti peste 10, 3 milioane de chiriași pentru a depăși impasul financiar.

„După doi ani, ARP a efectuat peste 10,3 milioane de plăți către chiriașii aflați în dificultate. A oferit ajutor direct la peste 30.000 de administrații locale și de stat. Totodată, a finanțat proiecte care vor conecta peste 1,4 milioane de familii și întreprinderi la internet de mare viteză și a lansat programe care vor ajuta până la 100.000 de întreprinderi mici”, potrivit treasury.gov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (#CCIMoldova) intensifică dialogul cu instituțiile europene în vederea sprijinirii mediului de afaceri în procesul de adaptare la cerințele climatice ale Uniunii Europene. Președintele CCI, Sergiu Harea, a avut o întrevedere la Bruxelles cu reprezentanții Direcției Generale Politici Climatice (DG CLIMA) din cadrul Comisiei Europene, inclusiv cu Jan Dusik, director general adjunct al instituției.

Discuțiile s-au axat pe subiecte esențiale pentru antreprenorii moldoveni, în contextul tranziției spre o economie sustenabilă:

Managementul deșeurilor și conformarea la reglementările de mediu europene, responsabilitatea Extinsă a Producătorului (REP), cu accent pe cerințele aplicabile importatorilor și tranziția către economia circulară, în special impactul asupra sectorului industrial.

„Mediul de afaceri din Republica Moldova este tot mai angajat în procesul de tranziție spre o economie verde și sustenabilă, în acord cu Pactul Ecologic European (European Green Deal). Ne dorim o integrare treptată, dar fermă, în standardele europene”, a declarat Sergiu Harea, președintele CCI a RM.
Un exemplu concret în acest sens este Proiectul privind Programele Educaționale pentru Economia Circulară, care oferă sprijin industriilor pentru adoptarea unor tehnologii de producție mai curate și pentru reducerea deșeurilor, facilitând alinierea la normele europene de mediu.

Totodată, reprezentanții CCI și DG CLIMA au discutat despre accesul companiilor moldovenești la inițiativele europene privind clima, inclusiv mecanisme de sprijin financiar și tehnic pentru proiecte verzi.

În prezent, Republica Moldova alocă doar 0,5% din PIB pentru protecția mediului, în timp ce media Uniunii Europene este de 1,9%. Cu toate acestea, progresele sunt vizibile: în 2023, 109 întreprinderi au fost asistate prin programele EaP GREEN și EU4Environment, în tranziția către practici sustenabile și eficiente din punct de vedere energetic.