Cheltuielile bugetare excesive aruncă SUA în criză. Datoria publică a crescut cu 4 trilioane de dolari

Departamentul Trezoreriei a precizat că valoarea indicatorului este în prezent de 34.001 trilioane. În luna ianuarie a anului trecut datoria națională a fost stabilită la pragul de 31.4 trilioane de dolari, însă pragul a fost depășit.

Guvernul democrat, care a permis cheltuieli bugetare excesive, mai ales pentru susținerea statului social, a făcut ca datoria națională a SUA să crească în 2023 cu peste 4.000.000.000.000 de dolari. Astfel, State Unite au ajuns să datoreze peste 34 de trilioane de dolari, după cum a relatat site-ul Trezoreriei SUA.

Datoria națională a Statelor Unite a ajuns la o cifră record

Departamentul Trezoreriei a precizat că valoarea indicatorului este în prezent de 34.001 de mii de miliarde. În luna ianuarie a anului trecut datoria națională a fost stabilită la pragul de 31.4 mii de miliarde de dolari, însă pragul a fost depășit.

În aceste condiții, pentru a evita colapsul financiar, ministerul de Finanțe a recurs la măsuri extreme pentru a-și continua operațiunile financiare. În ultimul trimestru din 2023, administrația americană a solicitat Congresului să crească limita superioară a plafonului datoriei.

SUA a evitat criza economică și colapsul financiar

Majoritatea republicană din Camera Reprezentanților a fost de acord cu solicitarea administrației americane. Însă au cerut la rândul lor aplicarea unor reduceri bugetare semnficative. În vara acestui an liderul de la Casa Albă, Joe Biden a promulgat un proiect de lege aprobat anterior de Congres pentru majorarea plafonului,

Potrivit Departamentului Trezoreriei, datoria națională ar urma să atingă limita superioară pe 2 ianuarie 2025. Biden a menționat că ridicarea plafonului a fost necesară pentru a se evita o posibilă criză economică și a colapsului financiar.

Datoria națională ar urma să atingă limita superioară pe 2 ianuarie 2025

Acordul prevede ca în exercițiul bugetar 2024, bugetul ministerului de Apărare să fie suplimentat cu 886 de miliarde de dolari. În vreme ce alte 121 de miliarde vor fi livrați pentru serviciile de îngrijire medicală pentru veterani. De asemenea, acordul mai pevede alocarea a 637 de miliarde pentru alte programe non-apărare.

Separat de măsurile menționate, Departamentul Trezoreriei a anunțat că a sprijinti peste 10, 3 milioane de chiriași pentru a depăși impasul financiar.

„După doi ani, ARP a efectuat peste 10,3 milioane de plăți către chiriașii aflați în dificultate. A oferit ajutor direct la peste 30.000 de administrații locale și de stat. Totodată, a finanțat proiecte care vor conecta peste 1,4 milioane de familii și întreprinderi la internet de mare viteză și a lansat programe care vor ajuta până la 100.000 de întreprinderi mici”, potrivit treasury.gov.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#datorie #bani #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, spune că ajustările tarifelor la energie trebuie făcute la timp, chiar dacă acestea presupun majorări pentru consumatori, pentru a evita acumularea datoriilor în întreprinderile din sector. Totodată, el susține că actuala ajustare a tarifelor nu va fi ultima, iar mecanismul de compensații trebuie extins și orientat mai precis către gospodăriile vulnerabile.

Potrivit lui Grosu, crizele energetice prin care Republica Moldova trece din 2021 au arătat că autoritățile trebuie să fie transparente cu populația și să nu amâne ajustarea tarifelor atunci când costurile reale cresc.

„Prima [lecție] — să fim sinceri cu cetățenii noștri și să ajustăm tarifele la timp. (…) Dacă nu le ajustezi la timp, bagi întreprinderea în datorii. Și cumva îți creează senzația: domnule, dacă amânăm mai încolo. Nu se amână, pentru că datoriile cresc, cresc, cresc și odată va trebui să le onorăm”, a declarat președintele Parlamentului.

Grosu a precizat că actuala rundă de ajustări tarifare nu va fi ultima, sugerând că tarifele vor continua să fie revizuite în funcție de evoluția costurilor din sectorul energetic.

„Această ajustare tarifară nu va fi ultima”, a spus șeful Legislativului.

În paralel, autoritățile intenționează să adapteze sistemul de compensații astfel încât ajutorul să ajungă la un număr mai mare de consumatori și să fie acordat mai țintit. Grosu a amintit că, în primii ani ai crizei energetice, mecanismul s-a concentrat în special pe consumatorii de gaze și energie termică, în timp ce gospodăriile care se încălzesc cu lemne au fost inițial mai puțin acoperite.

Potrivit acestuia, obiectivul Guvernului este majorarea numărului de beneficiari ai compensațiilor. Grosu a spus că atragerea resurselor externe pentru finanțarea sprijinului energetic se află și pe agenda discuțiilor purtate de premier în cadrul vizitei sale la New York.

Guvernul utilizează în prezent un mecanism de compensații monetare pentru consumatorii casnici, calculat în funcție de veniturile gospodăriei, costurile energetice și sursa principală de încălzire. În documentele oficiale aferente sezonului rece 2025–2026, Executivul arată că mecanismul urmărește menținerea sprijinului pentru gospodăriile vulnerabile în contextul variațiilor tarifare.

#Grosu #populație #tarife