Taxa pe carbon, mărul discordiei la importul Moldovei de curent din România! Bucureștiul poate anula plata

Planul de preluare a operării pieței de energie electrică din Republica Moldova de către OPCOM, operatorul pieței din România, ar putea crea premisele exceptării exporturilor de electricitate către UE de la aplicarea Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM), taxa europeană pe emisiile de CO2.

Recent, Adunarea Generală a OPCOM, controlată de Transelectrica, operatorul sistemului energetic național românesc, a aprobat înființarea unei subsidiare în Republica Moldova în vederea preluării operării pieței de energie electrică.

Conform unui memorandum interstatal, această mișcare este în concordanță cu Regulamentul UE privind CBAM, care oferă excepții pentru țările terțe care au piețe energetice integrate în piața internă a UE. Acordul prevede obligația ca operatorul de piață din Republica Moldova să aplice legislația și normele UE privind energia electrică, inclusiv dezvoltarea surselor regenerabile.

În plus, țara trebuie să se angajeze pentru neutralitatea climatică până în 2050 și să demonstreze progrese semnificative în alinierea la legislația UE privind acțiunile climatice. Cu toate acestea, potrivit Regulamentului, exportul de energie electrică din Republica Moldova către UE ar fi scutit de la aplicarea CBAM dacă nu există o soluție tehnică pentru implementarea acesteia.

OPCOM ar putea deveni astfel operatorul de piață pentru această regiune, contribuind la integrarea pieței de energie a Republicii Moldova în piața internă a UE prin cuplarea piețelor.

Această mutare ar avea consecințe benefice pentru exportatorii de energie din Republica Moldova, eliminând taxele suplimentare impuse de CBAM pentru emisiile de carbon asociate cu producția de electricitate. Importurile de energie electrică din țările care nu îndeplinesc condițiile stabilite în Regulamentul CBAM vor fi supuse acestei taxe, care va fi aplicată efectiv începând cu anul 2026.

De asemenea, problema taxei CBAM se pune și în cazul importurilor de energie din alte două țări non-UE cu care România este interconectată energetic, respectiv Ucraina și Serbia. Importurile și exporturile de energie electrică între Republica Moldova și UE vor fi monitorizate cu atenție, iar implementarea acestei mișcări va aduce beneficii semnificative pentru sectorul energetic din regiune.

În primele 6 luni ale anului trecut, din Republica Moldova în România s-au exportat peste 100.000 MWh de electricitate, în timp ce importurile din România s-au cifrat la 123.700 MWh, arată datele Moldelectrica.

#Energie #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Noul ministru al Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, intră în Guvern cu un portofoliu de investiții, două apartamente, un Mercedes și participații în mai multe companii din România. Cele mai importante active din declarația de avere depusă la numire sunt acțiunile deținute la Banca Transilvania, evaluate în document la peste 25,5 milioane de lei românești.

Declarația, completată la 25 septembrie și aferentă veniturilor și averii din 2025, arată că Năsui a încasat anul trecut o indemnizație de 234.832 de lei românești de la Camera Deputaților din România. Mult mai mari au fost însă veniturile sale din investiții: ministrul declară dividende de 1.187.266 de lei românești de la Banca Transilvania, de peste cinci ori mai mult decât indemnizația sa de parlamentar.

În plus, Năsui a obținut 6 206 euro din chiria unui apartament.

Cea mai valoroasă poziție din declarație este participația sa la Banca Transilvania. Documentul indică o valoare declarată de 25.521.447 de lei românești pentru acțiunile deținute. Năsui mai declară participații la societatea de servicii de investiții financiare Muntenia Global Invest, evaluate la 167 760 de lei românești, și la compania de administrare imobiliară Bio Carpatherra, în valoare de 800 de lei.

Ministrul mai deține trei plasamente în titluri emise de Ministerul Finanțelor din România. În declarație sunt înscrise poziții de 168, 200 și 350 de titluri, cu dobânzi indicate de 1,6%, 5% și, respectiv, 6,8%.

La capitolul imobile, Năsui declară două apartamente. Primul, cu o suprafață de 49 de metri pătrați, a fost dobândit în 2007 și apare în declarație cu o valoare de 400.000 de euro. Cel de-al doilea are 99 de metri pătrați, a fost dobândit în 2016 printr-un contract de schimb și este declarat la 177.650 de euro.

În proprietatea ministrului se mai află un teren de 10,6 metri pătrați, destinat construcțiilor și amenajărilor, dobândit în 2016 și declarat cu valoarea de un leu românesc.

Năsui conduce un Mercedes GLC fabricat în 2016, cumpărat în același an. În declarație, automobilul figurează cu o valoare de achiziție de 40 000 de euro și o valoare de piață de circa 20.000 de euro, diferența fiind explicată prin amortizarea în timp.

În contul curent de la Banca Transilvania, ministrul indică aproximativ 24.830 de lei românești. Totodată, în declarație nu sunt înscrise datorii care să depășească pragul legal de raportare.

La capitolul interese personale, Năsui declară calitatea de membru al Asociației CFA România și al Societății pentru Libertate Individuală. De asemenea, acesta figurează ca membru al Biroului Național al Uniunii Salvați România și vicepreședinte al filialei municipale București.

Veniturile din dividende sunt indicate la 1,18 milioane RON și sunt de aproximativ cinci ori mai mari decât indemnizația sa de parlamentar, iar valoarea declarată a participației la Banca Transilvania depășește 25,5 milioane RON.

#nasui #ministru #bani