FAO: Prețurile mondiale ale alimentelor au scăzut cu 13,7% în 2023

Prețurile mondiale ale alimentelor au scăzut cu 13,7% în 2023 față de anul precedent, cu o scădere accentuată în cazul uleiurilor vegetale și al cerealelor, a anunțat vineri Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), citată de boursorama.com.

Indicele prețurilor la alimente calculat de FAO, care urmărește evoluția prețurilor internaționale ale unui coș de produse de bază, este în scădere cu 15,4% pe parcursul anului pentru cereale, “reflectând piețe mondiale bine aprovizionate”, spre deosebire de creșterea prețurilor în 2022 legată de războiul din Ucraina.

Această scădere este cu atât mai notabilă în cazul cerealelor, în frunte cu grâul și porumbul, cu cât indicele FAO al prețurilor la orez a crescut cu 21% în această perioadă, în mare parte din cauza îngrijorărilor legate de impactul potențial al fenomenului meteorologic El Niño asupra producției mondiale și a restricțiilor la export impuse de India.

Cea mai mare scădere se înregistrează la uleiurile vegetale, care au scăzut cu 32,7% în 2023 față de 2022. Această scădere va continua și în decembrie, “uleiul de soia fiind afectat în special de încetinirea cererii din sectorul biodiesel și de îmbunătățirea condițiilor meteorologice în principalele zone de cultură din Brazilia”, precizează FAO.

Zahărul a fost singurul produs care a scăpat de declinul anual general, cu o creștere de 26,7%. Dar și acesta a început în cele din urmă să scadă: în decembrie, indicele a scăzut cu 16,6% față de noiembrie, atingând “cel mai scăzut nivel din ultimele nouă luni”.

Scăderea prețurilor la zahăr se datorează “în principal ritmului susținut al producției în Brazilia, precum și reducerii utilizării trestiei de zahăr pentru producția de etanol în India”, subliniază organizația ONU.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #alimente #reducere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Indicatorii monetari ai Republicii Moldova au continuat să avanseze în luna mai 2026, pe fondul creșterii depozitelor bancare și al extinderii creditării economiei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM).

Astfel, baza monetară a ajuns la 84,17 miliarde de lei, în creștere cu 0,5% față de luna aprilie. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, avansul a fost de 7,2%, ceea ce înseamnă o majorare de peste 5,6 miliarde de lei.

Masa monetară în sens larg (M3), principalul indicator al lichidității din economie, a atins 198,2 miliarde de lei, înregistrând o creștere lunară de 1,4% și una anuală de 13,5%. Față de mai 2025, în economie circulă cu peste 23,5 miliarde de lei mai mulți bani.

Soldul depozitelor bancare a urcat la 145,67 miliarde de lei, cu 1,6% peste nivelul din aprilie și cu 13,2% mai mult comparativ cu anul precedent. Creșterea a fost susținută atât de depozitele în moneda națională, care au ajuns la 97,9 miliarde de lei, cât și de cele în valută, care au totalizat 47,8 miliarde de lei.

Datele BNM arată că depozitele la vedere în lei moldovenești reprezintă cea mai mare componentă a masei monetare, cu o pondere de 29,2%, urmate de banii aflați în circulație, care dețin 26,5% din total.

În același timp, soldul cererilor față de economie – indicator ce reflectă finanțarea acordată sectorului privat și altor participanți din economie – a crescut la 114,1 miliarde de lei, cu 1,9% față de luna precedentă și cu 24% comparativ cu mai 2025.

Creditele și alte cereri în moneda națională au însumat 87,27 miliarde de lei, în timp ce finanțările în valută au ajuns la echivalentul a 26,83 miliarde de lei. Exprimate în euro, cererile față de economie în valută au totalizat 1,334 miliarde euro, în creștere cu 2,2% față de aprilie.

Potrivit BNM, cele mai mari volume de credite sunt concentrate în sectorul companiilor private nefinanciare, care au contractat finanțări de aproape 56 miliarde de lei, echivalentul a aproape jumătate din totalul cererilor față de economie.