Republica Moldova importă gaze din România

Consumul de gaz al României este de aproape 40 de milioane de metri cubi. Producția locală este de 24,1 milioane metri cubi, extracția din depozite – 10,2 milioane de metri cubi și importăm prin Bulgaria 5,3 milioane de metri cubi. În același timp, România exportă 2,7 milioane de metri cubi către Ungaria. Acest export poate fi tranzit gaze prin România sau chiar un export propriu-zis de gaz producție locală. Ineditul vine dintr-un mic export către Republica Moldova, prin gazoductul Iași-Ungheni, pe unde pleacă 0,5 milioane metri cubi. Nu se întâmplă prea des să existe fluxuri de gaze pe această rută. În acest caz, este posibil ca Moldova să-și aducă din gazele pe care le-a stocat în depozitele de peste Prut.

În perioada următoare, un val de frig va veni peste România, conform prognozelor meteo. Este de așteptat așadar că se va înregistra un consum de gaze în creștere. Ministrul Energiei de la București, Sebastian Burduja spune că România va depăși acest episod numai cu gaz românesc, fără a avea nevoie de importuri. Numai că Bucureștiul importă în prezent, chiar dacă nu este ger.

„Vine gerul, dar suntem pregătiți. Avem gaze în depozite la un nivel de 82,93%, diferența față de aceeași perioadă a anului trecut fiind de peste 176 milioane metri cubi. La cum a decurs iarna până acum, dar chiar și în condiții mai grele, cu maxim 1-2 episoade de ger sau viscol pe lună, vom trece iarna doar cu gaz românesc, din ceea ce avem înmagazinat și ceea ce producem”, a spus Burduja.

Uzual, în perioada de iarnă, consumul intern al României este asigurat din producția curentă, extracția din depozite și importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pe 19 septembrie 2025, OMV Petrom a depășit Hidroelectrica și a recâștigat poziția de cea mai valoroasă companie listată pe Bursa de Valori București, după aproape doi ani în care producătorul de energie hidro domina topul. Capitalizarea bursieră a Petrom a urcat la 54,7 miliarde de lei, potrivit datelor centralizate de Ziarul Financiar din platformele brokerilor.

La momentul listării Hidroelectrica, pe 12 iulie 2023, diferența dintre cele două companii părea greu de recuperat: H2O debuta cu 49,5 miliarde de lei, în timp ce OMV Petrom era evaluată la doar 33,3 miliarde. În mai puțin de doi ani, Petrom nu doar că a recuperat decalajul de 16 miliarde, ci a și depășit Hidroelectrica, profitând de o strategie agresivă de investiții și de o politică generoasă de dividende.

„Cred că a venit din două direcţii: pe de o parte, rezultatele financiare bune ale SNP din ultimii doi ani, precum şi politica generoasă de dividend au făcut ca preţul acţiunii să cunoască o creştere. Pe de altă parte, preţul acţiunii H2O a înregistrat o involuţie, determinată de rezultatele financiare în scădere”, explică Marcel Murgoci, director de tranzacţionare la Estinvest.

Vineri, acţiunile Petrom stagnau la 0,8785 lei/acţiune, după ce compania a anunţat un dividend suplimentar de 0,02 lei/acţiune, cu un randament brut de 2,3%. AGA este programată pentru 23 octombrie, data ex-dividend pentru 10 noiembrie, iar plata pe 3 decembrie. În același timp, acțiunile Hidroelectrica au scăzut cu 1,2% până la 121,5 lei/acțiune.

Succesul OMV Petrom a fost alimentat de mai mulți factori: creșterea profitabilității, dividende consistente și planuri de investiții ambițioase. Proiectul Neptun Deep, aflat deja în construcție, va deveni cel mai mare proiect energetic offshore din România, iar compania și-a propus să atingă un portofoliu de 2,5 GW în regenerabile până în 2030, cel mai mare din România.

Contrastul de strategie este vizibil: Petrom pariază miliarde anual pe proiecte majore și diversificare în energie regenerabilă, în timp ce Hidroelectrica rămâne afectată de secetă și de absența unor proiecte de dezvoltare comparabile. De la începutul anului, acțiunile Petrom au crescut cu 24%, în timp ce Hidroelectrica a stagnat.

OMV Petrom este unul dintre cei trei jucători care domină piața carburanților din Republica Moldova, având o cotă de aproape 20% la importul de benzină.