Republica Moldova importă gaze din România

Consumul de gaz al României este de aproape 40 de milioane de metri cubi. Producția locală este de 24,1 milioane metri cubi, extracția din depozite – 10,2 milioane de metri cubi și importăm prin Bulgaria 5,3 milioane de metri cubi. În același timp, România exportă 2,7 milioane de metri cubi către Ungaria. Acest export poate fi tranzit gaze prin România sau chiar un export propriu-zis de gaz producție locală. Ineditul vine dintr-un mic export către Republica Moldova, prin gazoductul Iași-Ungheni, pe unde pleacă 0,5 milioane metri cubi. Nu se întâmplă prea des să existe fluxuri de gaze pe această rută. În acest caz, este posibil ca Moldova să-și aducă din gazele pe care le-a stocat în depozitele de peste Prut.

În perioada următoare, un val de frig va veni peste România, conform prognozelor meteo. Este de așteptat așadar că se va înregistra un consum de gaze în creștere. Ministrul Energiei de la București, Sebastian Burduja spune că România va depăși acest episod numai cu gaz românesc, fără a avea nevoie de importuri. Numai că Bucureștiul importă în prezent, chiar dacă nu este ger.

„Vine gerul, dar suntem pregătiți. Avem gaze în depozite la un nivel de 82,93%, diferența față de aceeași perioadă a anului trecut fiind de peste 176 milioane metri cubi. La cum a decurs iarna până acum, dar chiar și în condiții mai grele, cu maxim 1-2 episoade de ger sau viscol pe lună, vom trece iarna doar cu gaz românesc, din ceea ce avem înmagazinat și ceea ce producem”, a spus Burduja.

Uzual, în perioada de iarnă, consumul intern al României este asigurat din producția curentă, extracția din depozite și importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.