Bloomberg Billionaires Index: Gautam Adani a redevenit cea mai bogată persoană din Asia

07 Ian. 2024, 08:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
07 Ian. 2024, 08:26 // Actual //  bani.md

Gautam Adani a redevenit cea mai bogată persoană din Asia, potrivit cifrelor actualizate publicate vineri de Bloomberg Billionaires Index.

Fondatorul şi preşedintele Grupului Adani şi-a recâştigat poziţia de lidet în Asia după ce l-a detronat pe preşedintele Reliance Industries, Mukesh Ambani, care a ocupat primul loc de când Hindenburg Research a acuzat Grupul Adani, într-un raport, de ”manipulare dezordonată a acţiunilor şi fraudă contabilă” de-a lungul deceniilor.

Raportul a erodat încrederea investitorilor şi a redus cu miliarde valoarea de piaţă pentru companiile Grupului Adani.

Victoria lui Adani a venit la doar câteva zile după ce Curtea Supremă a Indiei a anunţat că nu sunt necesare alte anchete în afara controlului în curs de către autoritatea de reglementare a pieţei, Securities and Exchange Board of India (SEBI), care investighează în prezent conglomeratul în urma acuzaţiilor făcute de Hindenburg Research în ianuarie anul trecut.

Grupul Adani are 10 companii cotate la bursă, inclusiv Adani Port, ale crui acţiuni au urcat cu 2,8% în sesiunea de tranzacţionare din Asia de vineri după-amiază.

Acţiunile acestor companii au crescut treptat de la dezastrul de la Hindenburg.

Vineri, averea netă a lui Adani era de 97,6 miliarde de dolari, acesta fiind s 12-a cea mai bogată persoană din lume, în timp ce averea lui Ambani era de 97 de miliarde de dolari şi se afla pe locul 13, potrivit indicelui miliardarilor Bloomberg.

Averea lui Adani a crescut cu 13,3 miliarde de dolari de la începutul anului, în timp ce cea a lui Ambani a crescut cu 665 de milioane de dolari până în prezent.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.