VIDEO World Economic Forum: Top riscuri în anul 2024 care amenință omenirea

În lumina retrospectivelor evenimentelor din 2023, un raport al GRPS (Global Risk Perception Survey) pentru perioada 2023-2024 dezvăluie o perspectivă predominant negativă pentru lume în următorii doi ani, cu tendința de a se înrăutăți în deceniul următor. Evenimente precum conflicte letale, condiții meteorologice extreme și tulburări sociale au captat atenția publicului, indicând o stare globală tensionată.

Raportul, bazat pe sondaje efectuate în septembrie 2023, arată că 54% dintre respondenți anticipează o oarecare instabilitate și un risc moderat de catastrofe globale în următorii doi ani, în timp ce 30% se așteaptă la condiții și mai turbulente. Pe termen mai lung, aproape două treimi dintre respondenți (64%) prezic o perspectivă furtunoasă sau turbulentă în decursul următorului deceniu.

Raportul abordează patru forțe structurale care vor modela riscurile globale în următorii ani: schimbările climatice, bifurcarea demografică, accelerarea tehnologică și schimbările geostrategice. În fiecare dintre aceste domenii, se preconizează apariția unor condiții globale noi, caracterizate de incertitudine și volatilitate.

Cu societățile în plin efort de adaptare la aceste schimbări, capacitatea lor de a se pregăti și de a răspunde la riscurile globale este pusă sub semnul întrebării. Cu toate că evenimente destabilizatoare majore au fost evitate în 2023, raportul indică că lumea se confruntă cu provocări semnificative și cu perspective incerte în perioada imediat următoare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#worldeconomic forum #omenire #2024 #riscuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană explorează o nouă schemă pentru a obține mai multe fonduri destinate Ucrainei, folosind cele circa 200 de miliarde de euro din rezervele valutare ale Rusiei, înghețate în conturile Euroclear. Potrivit unor surse citate de Politico, Comisia Europeană analizează posibilitatea transferării acestor active într-un fond special (SPV) controlat de UE, care să le reinvestească în instrumente financiare cu randamente mai ridicate.

Scopul este creșterea câștigurilor generate de aceste rezerve, care ar urma să fie direcționate către Kiev. În prezent, o mare parte din bani sunt reinvestiți prin Banca Centrală a Belgiei, care oferă una dintre cele mai scăzute dobânzi fără risc din UE. Noul fond ar permite plasamente mai agresive, inclusiv în obligațiuni pe termen lung ale unor state ca Germania, Italia sau chiar SUA, cu randamente de până la 5% anual.

Deși confiscarea directă a acestor rezerve rămâne un subiect sensibil – mai multe țări și Banca Centrală Europeană se opun, invocând riscuri juridice și impact negativ asupra încrederii în euro – noua strategie ocolește problema juridică, maximizând totodată profiturile obținute din înghețarea activelor.

În paralel, miniștrii de finanțe ai celor 27 de state membre urmează să discute joi, la un dineu informal în Luxemburg, noul plan propus. Într-o scrisoare de invitație obținută de Politico, Polonia – care deține în prezent președinția rotativă a UE – subliniază necesitatea urgentă de a identifica opțiuni clare privind utilizarea rezervelor înghețate și menținerea regimului de sancțiuni, în special în contextul posibilului veto din partea Ungariei.

UE a promis anul trecut că va contribui cu 18 miliarde de euro la un pachet G7 de 50 miliarde de dolari pentru Ucraina, garantat cu veniturile viitoare din aceste rezerve. Suma va fi achitată integral până la sfârșitul anului curent. Noua schemă ar asigura surse de finanțare și pentru anul 2026, când necesitățile bugetare ale Kievului vor rămâne semnificative.