Guvernatorul Elvira Nabiullina, dată absentă nemotivat. Un canal de Telegram susţine că a suferit o operaţie

Potrivit canalului de Telegram Cheka-Ogpu, Nabiullina a suferit o intervenţie chirurgicală în spital, care era programată. Nabiullina, care conduce Banca Rusiei din 2013, urma să vorbească la forumul „Ziua finanţelor”, de la târgul Rossiya, din Moscova.

Nabiullina, în vârstă de 60 de ani, este creditată cu asigurarea stabilităţii economice a Rusiei, după ce Occidentul a decis cele mai dure sancţiuni impuse vreodată unei economii majore, ca răspuns la decizia Rusiei de a trimite armata în Ucraina, în 2022 Decizia sa de a ridica ratele dobânzilor la 20% la scurt timp după începutul războiului şi impunerea controalelor asupra capitalului au fost factori cruciali în apărarea rublei şi prevenirea unor fluxuri serioase de capital care ar fi putut deraia economia rusă.

Îngreunată de o inflaţie mare, cu mult peste ţinta de 4% a Băncii Centrale, Nabiullina a fost nevoită să ridice dobânzile la nivelul actual de 16%, pe care unii lideri de afaceri l-au criticat, stabilindu-l ca fiind prohibitiv. Aproximativ 300 de miliarde de dolari în active au fost îngheţate de sancţiuni.

Apărătorii săi susţin că a modernizat politica Băncii Centrale ruse, în special lansând un curs de schimb flotant în noiembrie 2014. Nabiullina a fost lăudată în ţară şi în străinătate pentru că a condus economia rusă prin prăbuşirea preţurilor petrolului şi primul val de sancţiuni occidentale după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nabiulina #guvernator #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea riscurilor de securitate în Marea Neagră ar putea scumpi transportul cerealelor și petrolului și ar putea crește importanța rutelor alternative prin Dunăre și Republica Moldova. Economistul Iurie Rija avertizează că atacurile recente asupra navelor și infrastructurii din zona Novorossiysk schimbă radical calculele armatorilor și pot provoca o „reevaluare” a întregii logistici regionale.

Potrivit economistului, Marea Neagră nu mai este privită de companiile de shipping doar ca o zonă în care se achită o primă suplimentară pentru riscul de război. Riscul a devenit unul direct pentru navele comerciale, echipaje și mărfurile transportate.

„Marea Neagră nu mai este percepută de armatori doar ca o zonă comercială cu «war risk», ci ca una în care nava comercială însăși poate deveni obiect al atacului”, susține Rija.

În aceste condiții, Turcia ar putea înăspri controalele asupra navigației, mai ales după ce incidentele din regiune au vizat inclusiv nave operate sau deținute de companii turcești și cetățeni turci.

Economistul precizează că nu este necesară o închidere juridică a Bosforului pentru ca piața să resimtă efectele. Verificările suplimentare, întârzierile și incertitudinea privind aprobarea voiajelor sunt suficiente pentru a majora costurile transportului maritim.

Novorossiysk reprezintă unul dintre cele mai importante noduri logistice ale Rusiei pentru exportul de cereale, petrol și alte mărfuri, iar în apropiere funcționează și terminalul Caspian Pipeline Consortium (CPC). Concentrarea riscului militar într-o asemenea zonă poate avea, prin urmare, efecte mult mai mari asupra pieței.

Armatorii trebuie să ia în calcul nu doar posibilitatea de a ajunge în port, ci și dacă operațiunile de încărcare vor continua, dacă nava va putea părăsi portul, cât va dura staționarea, cine va suporta eventualele costuri suplimentare și dacă asigurătorii vor menține acoperirea.

Potrivit lui Rija, prețul transportului poate crește astfel înainte ca un port să fie efectiv blocat.

Efectele s-ar putea transmite rapid și asupra pieței cerealelor. O eventuală reducere a accesibilității exporturilor rusești poate pune presiune în sus asupra cotațiilor internaționale ale grâului. O parte tot mai mare din diferența dintre prețul primit de producător și cel achitat de cumpărătorul final ar urma să fie absorbită de costurile logistice și de primele de risc.

În acest context, rutele alternative capătă o valoare comercială mai mare.

„Dacă presiunea asupra porturilor de adâncime din Marea Neagră continuă, piața începe să cumpere nu numai marfă, ci siguranță logistică”, afirmă economistul.

Rija subliniază că Dunărea nu poate înlocui cantitativ capacitatea Novorossiyskului sau a marilor porturi ucrainene. Totuși, fiecare tonă de capacitate alternativă devine mai valoroasă atunci când transportul maritim tradițional este afectat.

Pentru Republica Moldova, situația poate transforma Portul Internațional Liber Giurgiulești, calea ferată și coridoarele de tranzit terestru în active logistice mult mai importante.

Există însă și reversul medaliei. Creșterea fluxurilor de tranzit prin Republica Moldova ar putea suprasolicita infrastructura exact în perioada în care agricultorii moldoveni trebuie să-și transporte propria recoltă către cumpărători și porturi.

„Capacitatea logistică moldovenească poate fi solicitată de tranzit exact în perioada în care fermierul moldovean trebuie să-și evacueze propria recoltă”, avertizează Rija.

Economistul consideră că eventualele măsuri ale Ankarei nu trebuie interpretate în primul rând ca o sancțiune economică împotriva Rusiei, ci drept o încercare de gestionare a riscurilor și un semnal adresat părților implicate în conflict.

Convenția de la Montreux limitează posibilitatea unei interdicții arbitrare și permanente asupra comerțului civil prin strâmtorile turcești. Din acest motiv, scenariul unor controale suplimentare, întârzieri și măsuri temporare de securitate este, în opinia lui Rija, mai probabil decât o blocadă propriu-zisă.

Dacă însă situația se va prelungi săptămâni, efectele ar putea depăși cu mult problema navigației.

„Vorbim despre repricing-ul întregii logistici a Mării Negre, cu efect direct asupra grâului, petrolului, navlului, Dunării, Constanței și inclusiv asupra valorii coridorului moldovenesc”, conchide economistul.

#Cereale #export #Moldova