Guvernatorul Elvira Nabiullina, dată absentă nemotivat. Un canal de Telegram susţine că a suferit o operaţie

16 Ian. 2024, 16:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Ian. 2024, 16:46 // Actual //  bani.md

Potrivit canalului de Telegram Cheka-Ogpu, Nabiullina a suferit o intervenţie chirurgicală în spital, care era programată. Nabiullina, care conduce Banca Rusiei din 2013, urma să vorbească la forumul „Ziua finanţelor”, de la târgul Rossiya, din Moscova.

Nabiullina, în vârstă de 60 de ani, este creditată cu asigurarea stabilităţii economice a Rusiei, după ce Occidentul a decis cele mai dure sancţiuni impuse vreodată unei economii majore, ca răspuns la decizia Rusiei de a trimite armata în Ucraina, în 2022 Decizia sa de a ridica ratele dobânzilor la 20% la scurt timp după începutul războiului şi impunerea controalelor asupra capitalului au fost factori cruciali în apărarea rublei şi prevenirea unor fluxuri serioase de capital care ar fi putut deraia economia rusă.

Îngreunată de o inflaţie mare, cu mult peste ţinta de 4% a Băncii Centrale, Nabiullina a fost nevoită să ridice dobânzile la nivelul actual de 16%, pe care unii lideri de afaceri l-au criticat, stabilindu-l ca fiind prohibitiv. Aproximativ 300 de miliarde de dolari în active au fost îngheţate de sancţiuni.

Apărătorii săi susţin că a modernizat politica Băncii Centrale ruse, în special lansând un curs de schimb flotant în noiembrie 2014. Nabiullina a fost lăudată în ţară şi în străinătate pentru că a condus economia rusă prin prăbuşirea preţurilor petrolului şi primul val de sancţiuni occidentale după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 09:24
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 09:24 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat a Republicii Moldova a continuat să crească în 2026. La sfârșitul lunii august, soldul datoriei de stat a ajuns la 147,73 miliarde de lei, cu 14,95 miliarde de lei mai mult decât la sfârșitul anului trecut, arată datele Ministerului Finanțelor.

Raportat la nivelul de aproximativ 132,8 miliarde de lei înregistrat la finele anului 2025, creșterea din primele opt luni ale anului reprezintă circa 11,3%. Datoria ajunge astfel la aproximativ 38,1% din PIB-ul prognozat pentru 2026, estimat de autorități la 388 miliarde de lei.

Astfel, 95,8% din valorile mobiliare de stat aflate în circulație pe piața internă sunt scadente în decurs de un an, în condițiile în care plafonul stabilit este de maximum 90%. Totodată, ponderea datoriei de stat cu rată variabilă a dobânzii a ajuns la 62,5%, peste limita de 60% prevăzută de program.

Asta înseamnă o expunere mai mare atât la riscul de refinanțare, cât și la evoluția dobânzilor. În același timp, ponderea datoriei care ajunge la scadență în următoarele 12 luni este de 33,7% din total, foarte aproape de plafonul de 35%. Maturitatea medie a datoriei rămâne însă peste pragul minim stabilit, la 7,7 ani.

Datele Ministerului Finanțelor arată și o schimbare în structura datoriei externe. La 31 august, aceasta se ridica la 5,18 miliarde de dolari, comparativ cu 4,81 miliarde de dolari la sfârșitul anului 2025, ceea ce înseamnă o creștere de aproximativ 369 milioane de dolari, sau 7,7%.

Mai mult, ponderea datoriei externe cu dobândă flotantă a urcat de la 49,7% la sfârșitul lui 2025 la 54,4% în august 2026, în timp ce partea cu dobândă fixă a coborât la 45,6%.

August a fost și luna cu cea mai mare finanțare netă din seria lunară prezentată de Ministerul Finanțelor. Statul a atras surse de finanțare de aproape 9 miliarde de lei, a efectuat rambursări de 4,18 miliarde de lei și a încheiat luna cu o finanțare netă pozitivă de 4,82 miliarde de lei. Pentru comparație, în iunie finanțarea netă fusese negativă, de minus 727 milioane de lei.

Pe piața internă, băncile continuă să fie principalii deținători ai valorilor mobiliare de stat, în timp ce prezența investitorilor străini rămâne aproape simbolică. Nerezidenții dețin doar 0,03% din totalul VMS aflate în circulație.