Chișinăul trântește ușa în nas Kremlinului! Denunță acordul de tranzit al gazului

Republica Moldova a decis să denunțe Acordul cu privire la promovarea unei politici coordonate în domeniul tranzitului de gaze naturale, semnat în Moscova la 3 noiembrie 1995, după ce Federația Rusă a notificat oficial Ministerul afacerilor externe al Federației Ruse cu privire la intenția de a nu mai fi membru-participant al acestui acord, se arată în documentul care urmează a fi votat în ședința de mierduri a Guvernului.

Această decizie a fost confirmată atât în registrul unificat al actelor juridice și al altor documente ale Comunității Statelor Independente, cât și pe pagina oficială a Ministerului afacerilor externe al Federației Ruse. Astfel, Republica Moldova consideră că acordul a devenit irelevant și a luat decizia de denunțare pentru a putea adopta standarde energetice europene.

În prealabil, Ministerul Energiei a întreprins acțiuni pentru a evita denunțarea acordului, solicitând opinii și expuneri de la întreprinderile din domeniul energetic cu privire la oportunitatea menținerii calității de stat membru a Republicii Moldova la acest acord. În urma consultărilor, s-a ajuns la concluzia că menținerea acestuia nu este oportună pentru Republica Moldova.

Acordul denunțat avea ca obiective facilitarea tranzitului gazelor naturale prin teritoriul unei părți contractante către un alt stat terț, cu condiția ca toate statele implicate să fie părți contractante ale acordului. Prin denunțarea acestuia, Republica Moldova își propune să se alinieze la standardele energetice europene și să își asigure libertatea în gestionarea tranzitului gazelor naturale prin teritoriul său.

„În acest sens, Republica Moldova în scopul diversificării căilor de transport a gazelor naturale, pune accent pe promovarea și a Gazoductului Trans-Balcanic (Trans-Balkan Pipeline), care este un proiect major de infrastructură energetică și care are scopul de a asigura transportul gazelor naturale din zona Caspică către Europa și depozitele subterane de stocare a gazelor naturale din Ucraina, care au un preț de stocare a gazelor naturale comparativ scăzut cu o capacitatea mare, fiind unele dintre cele mai mari depozite de gaze naturale din Europa de Est”, se mai arată în document.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tranzit #gaz #acord #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.