Putin vine cu decizia care şochează Europa: Liderul rus a declarat deschisă vânătoarea pentru fostele active ale URSS

22 Ian. 2024, 15:30
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
22 Ian. 2024, 15:30 // Oameni şi Idei //  bani.md

Vladimir Putin a pornit la vânătoare de foste active ale URSS şi a ordonat oficialilor să găsească bunuri şi active ruseşti care au aparţinut fostului imperiu sovietic, scrie Bloomberg.

Un ordin al preşedintelui rus publicat recent a alocat fonduri pentru o unitate de stat care să se ocupe de căutarea activelor sovietice în străinătate şi să se asigure că drepturile Rusiei asupra acestora rămân în picioare. În document nu se menţionează despre bugetul alocat acestei operaţiuni sau ce tipuri de proprietăţi sunt căutate.

Deşi nu este clar ce a determinat ordinul, este puţin probabil ca interesul lui Putin pentru fostele posesiuni imperiale să atenueze îngrijorările legate de ambiţiile sale în rândul statelor vecine, după ce invazia Rusiei în Ucraina a dat peste cap securitatea europeană.

La apogeul său, Imperiul Rus s-a extins pe teritorii ale Poloniei moderne şi ale statelor baltice Estonia, Letonia şi Lituania, precum şi ale Finlandei. Acesta s-a dizolvat sub presiunea Primului Război Mondial şi a revoluţiei bolşevice din 1917, condusă de Vladimir Lenin, care a marcat naşterea statului comunist.

Uniunea Sovietică, formată în 1922, a acoperit o mare parte din fostul teritoriu al imperiului, cu excepţia Poloniei şi Finlandei, până la prăbuşirea sa în 1991, când republicile sovietice din ţările baltice, Caucaz, Ucraina, Belarus şi Asia Centrală au devenit independente.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.