Premiul „otrăvit” de la Timișoara acordat Maiei Sandu este legal

Centrul Național Anticorupție (CNA) a emis un răspuns oficial la demersul instituției prezidențiale în legătură cu premiul de 30.000 de euro primit de Președinta Maia Sandu la Timișoara. Conform comunicatului difuzat de președinție, CNA spune că termenul de „premiu” nu se încadrează în noțiunea legală de „cadou”, iar regimul juridic al cadourilor nu este aplicabil în cazul acordării sau decernării unor premii.

CNA a subliniat că termenul de „premiu” nu este inclus în lista termenilor care se încadrează în noțiunea de „cadou”, așa cum este definită în articolul 16 alineatul (1) din Legea integrității nr. 82/2017. Instituția a accentuat că premiul „Timișoara pentru Valori Europene” a fost instituit printr-o hotărâre a Consiliului local și a fost aprobat prin act normativ al unei autorități publice, fiind transparent publicat pe pagina primăriei.

„Manipularea termenilor cu scopul de a denigra instituția prezidențială sunt un instrument de propagandă menit să slăbească încrederea în instituții și în societate. Premiile sunt o recunoaștere a meritelor, iar decernarea acestora este o practică firească la nivel internațional. De astfel de premii au beneficiat inclusiv prim-miniștri și președinți de țară”, a declarat Adrian Băluțel, șeful de cabinet al Președintei.

Președinția Republicii Moldova a solicitat clarificări din partea CNA cu privire la legalitatea primirii premiului de către Maia Sandu. Conform declarației lui Băluțel, Președinta va decide modul de utilizare a banilor după ce aceștia vor fi transferați. Se remarcă că o deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a atras atenția că legislația nu permite șefei statului să accepte un astfel de cadou.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.