Premiul „otrăvit” de la Timișoara acordat Maiei Sandu este legal

Centrul Național Anticorupție (CNA) a emis un răspuns oficial la demersul instituției prezidențiale în legătură cu premiul de 30.000 de euro primit de Președinta Maia Sandu la Timișoara. Conform comunicatului difuzat de președinție, CNA spune că termenul de „premiu” nu se încadrează în noțiunea legală de „cadou”, iar regimul juridic al cadourilor nu este aplicabil în cazul acordării sau decernării unor premii.

CNA a subliniat că termenul de „premiu” nu este inclus în lista termenilor care se încadrează în noțiunea de „cadou”, așa cum este definită în articolul 16 alineatul (1) din Legea integrității nr. 82/2017. Instituția a accentuat că premiul „Timișoara pentru Valori Europene” a fost instituit printr-o hotărâre a Consiliului local și a fost aprobat prin act normativ al unei autorități publice, fiind transparent publicat pe pagina primăriei.

„Manipularea termenilor cu scopul de a denigra instituția prezidențială sunt un instrument de propagandă menit să slăbească încrederea în instituții și în societate. Premiile sunt o recunoaștere a meritelor, iar decernarea acestora este o practică firească la nivel internațional. De astfel de premii au beneficiat inclusiv prim-miniștri și președinți de țară”, a declarat Adrian Băluțel, șeful de cabinet al Președintei.

Președinția Republicii Moldova a solicitat clarificări din partea CNA cu privire la legalitatea primirii premiului de către Maia Sandu. Conform declarației lui Băluțel, Președinta va decide modul de utilizare a banilor după ce aceștia vor fi transferați. Se remarcă că o deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) a atras atenția că legislația nu permite șefei statului să accepte un astfel de cadou.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria publică a Republicii Moldova se menține în parametri acceptabili raportat la produsul intern brut și nu pune în pericol capacitatea statului de a-și onora obligațiile financiare, a declarat ministrul Finanțelor, Victoria Belous, în cadrul emisiunii „Puterea a patra” de la N4.

Potrivit ministrului, peste 60% din datoria publică provine din surse externe, iar puțin peste 30% din surse interne. Cu toate acestea, nivelul total al datoriei, raportat la PIB, rămâne unul gestionabil.

„Raportat la produsul intern brut, această datorie este în parametrii acceptabili și în parametri care nu pun în pericol capacitatea noastră de a ne efectua plățile și obligațiile pe creditele luate”, a declarat Victoria Belous.

Ministrul Finanțelor a avertizat că subiectul datoriei publice nu ar trebui utilizat pentru a induce panică în societate.

„Aici tot nu trebuie să speculăm și să băgăm frică în oameni”, a spus Belous.

În opinia sa, principala provocare pentru autorități nu este nivelul actual al datoriei, ci destinația banilor împrumutați. Ministra susține că fondurile atrase de stat ar trebui orientate în primul rând către investiții capabile să genereze valoare adăugată, și nu către acoperirea cheltuielilor curente.

„Cea mai mare provocare este ca sumele pe care le împrumutăm să le direcționăm către investiții, pentru că această sumă să dea plusvaloare și să nu fie utilizată în cheltuielile curente”, a explicat ministrul.

Belous a precizat că Republica Moldova contractează anual împrumuturi atât de pe piața externă, cât și de pe cea internă. O parte dintre aceste resurse sunt alocate strict unor proiecte investiționale, în baza condițiilor stabilite prin acordurile de finanțare.