Un bancher din România vrea să facă „revoluție” la o instituție financiară din Republica Moldova

EnergBank, care ocupă locul 8 după active pe piața bancară din Republica Moldova, se pregătește să demareze un proces amplu de digitalizare, conform declarațiilor noului CEO, Andrei Stamatian. Primul pas în această direcție va fi îmbunătățirea aplicației de mobile banking a băncii, care, deși funcțională, necesită dezvoltare și îmbunătățiri semnificative.

„Vom continua cu dezvoltarea de produse de creditare digitale și cu onboarding online al clienților, așa cum s-au dezvoltat și la băncile din România”, a specificat Stamatian, pentru profit.ro, subliniind importanța adaptării la noile cerințe ale pieței financiare.

Stamatian a evidențiat că procesul de digitalizare presupune nu doar îmbunătățirea tehnică a serviciilor, ci și o schimbare a mentalităților la nivelul instituției și a clientelei. El a subliniat că digitalizarea este o direcție firească, mai ales în contextul în care banca are ca acționar un fintech estonian, Iute Group, care a cumpărat EnergBank în urma înființării în Republica Moldova a Iute Credit în 2008.

Potrivit lui Stamatian, principalul obstacol pentru piața bancară din Republica Moldova este nivelul redus al disponibilităților financiare ale oamenilor. Cu toate acestea, el a remarcat că creșterea economică din ultima perioadă indică existența unui potențial bun.

EnergBank, care a fost plasată sub administrare specială înainte de preluarea de către Iute Credit, a trecut printr-o serie de schimbări la nivelul conducerii în ultimii ani. Andrei Stamatian a preluat funcția de CEO la patru luni după plecarea fostului Președinte, Lilian Guzun.

Piața bancară din Republica Moldova se află într-un proces de restructurare și reașezare, după un scandal financiar major din urmă cu câțiva ani, când o fraudă de 1 miliard de dolari a zguduit sistemul bancar. În prezent, procesul de curățare este îndrumat și de președinta Băncii Naționale a Republicii Moldova, Anca Dragu, care a preluat funcția la finele anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bancher #revolutie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.