Schimbare de macaz! Belgia își reafirmă prietenia cu Putin. Va aproba importul de gaze din Rusia

Belgia se confruntă cu o situație tensionată și incertă în privința posibilității de a opri importul de gaz natural lichefiat (GNL) din Rusia, în lumina noilor măsuri legislative adoptate de Uniunea Europeană. Aceste reglementări permit statelor membre să restricționeze accesul la sistemele europene de transport al gazelor, deschizând astfel discuții cu privire la viitorul importului de gaze.

La o ședință a Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie a Parlamentului European desfășurată pe 22 ianuarie 2024, ministrul belgian al Energiei, Tinne Van der Straeten, a dezvăluit că țara se află la un pas să aprobe importul de GNL din Rusia. Cu toate acestea, incertitudinea planează asupra modului în care Belgia va gestiona această decizie în lumina noilor reglementări europene, scrie neftegaz.ru.

„Nu este complet clar dacă vom putea lucra cu acest lucru (referitor la posibilitatea de a bloca livrările de GNL din Rusia în legea UE privind piața gazelor). În Belgia există contracte care au fost semnate cu mult înainte de război. Acum întrebarea rămâne cum să rezolvi această problemă. (…) Blocarea aprovizionării cu GNL din Rusia va necesita consultări cu țările către care Belgia reexportă gaze. (…) Acesta este ceva ce nu putem face unilateral”, a subliniat ministrul Van der Straeten.

Belgia a devenit, în 2023, unul dintre principalii cumpărători de GNL rusesc în Europa, alături de Spania și Franța. Cu toate acestea, o eventuală oprire a importului de GNL din Rusia ridică întrebări despre impactul asupra pieței și a sectorului energetic belgian.

Importul total de GNL din Rusia în Europa a înregistrat o creștere de 1,0% în 2023, iar Belgia și-a consolidat poziția ca centru important de comercializare a gazelor naturale prin terminalul de regazificare GNL Zeebrugge. Cu capacitatea sa de regazificare de 6,6 milioane de tone pe an, terminalul este conectat la sistemele de transport al gazelor din Europa continentală și Marea Britanie.

Noile orientări legislative ale Uniunii Europene, cu accent pe decarbonizare și securitate energetică, permit statelor membre să restricționeze sau să închidă accesul companiilor furnizoare de gaze din Rusia la infrastructura europeană de gaze. În acest context, Belgia se află într-un moment crucial de decizie cu privire la viitorul său energetic și relația cu Rusia în domeniul gazelor naturale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #belgia #Gazprom #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.