Presa se topește, și nici miliardarii, nici jurnaliștii nu par să o poată opri

Mass-media se topește și nici miliardarii, nici jurnaliștii nu par să poată opri. În întreaga industrie, contracția, concedierile, vânzările și grevele amintesc de 2008.

Nu cu mult timp în urmă, cumpărarea de către un miliardar a unei publicații de știri de renume era un semn de speranță și optimism. La urma urmei, aceștia aveau bani de pierdut și își câștigau averile creând ceva nou. Poate că ar putea să descopere cum să facă mass-media să funcționeze?

Și cum rămâne cu fondurile de investiții private? Este o industrie bazată pe redresare: achiziționarea de companii neperformante și redresarea lor.

Sau publicația clasică deținută de o familie: Păstrarea unei afaceri în familie, fără a avea ca obiectiv profituri excesive, ci doar o anumită stabilitate pentru a menține vie moștenirea.

Disponibilizări și reduceri de costuri la fiecare pas

În industria media, contracția, concedierile, vânzările și neliniștea forței de muncă amintesc de 2008 – dar cei din interior sunt mai puțin optimiști de această dată. Sectorul media se confruntă cu o criză diferită de orice s-a văzut de la criza financiară din 2008, cu disponibilizări și reduceri de costuri la fiecare pas. Reducerile au avut loc toate în contextul scăderii cititorilor pe Internet la mulți dintre editorii majori în ultimul an, deoarece giganții tehnologici precum Meta (Instagram, Facebook) și Google încearcă să mențină consumatorii pe propriile platforme, în timp ce în timp ce vechile surse de referință, precum Twitter/X, nu mai oferă la fel de mulți cititori, iar peisajul social media se fracturează, scrie The Hollywood Reporter.

Din nefericire, se pare că nicio categorie de proprietari nu pare capabilă să salveze o afacere media în declin, cu modele de afaceri încă blocate în trecut și modele editoriale construite pentru o lume dinainte de Facebook, TikTok și inteligența artificială.
The Washington Post, Los Angeles Times, Time, Condé Nast, Sports Illustrated, Business Insider, New York Daily News, National Geographic și The Baltimore Sun au fost în atenția publicului chiar în această lună pentru concedieri, reduceri de costuri, greve sindicale sau prognoze sumbre.

În timp ce vânzarea către fondurile de private equity, care se ocupă de restructurarea la sânge a companiilor media, nu a fost niciodată întâmpinată cu entuziasm de către nicio redacție, apariția cumpărătorilor bogați acum zece ani a fost în mare parte salutată, cu ideea că, având un cont bancar aparent nelimitat, industria știrilor ar avea timp – și finanțare – să-și rezolve viitorul.

Jeff Bezos, fondatorul Amazon, a achiziționat The Washington Post în 2013, pentru 250 de milioane de dolari.

De asemenea, co-fondatorul Facebook, Chris Hughes, a achiziționat The New Republic la care a renunțat în 2016, iar fondatorul eBay, Pierre Omidyar, a investit milioane într-un nou proiect numit First Look Media.

Washington Post, arată publicația amintită, a concediat sute de angajați luna trecută, reușind să evite disponibilizările prin oferte de părăsire voluntară a personalului.
Los Angeles Times, este deținut acum de dr. Patrick Soon-Shiong, miliardar în biotehnologie, care a cumpărat publicația de la Tronc pentru 500 de milioane de dolari în 2018.

Dar averea lui Soon-Shiong a trecut prin momente dificile, cu rapoarte care indică faptul că valoarea portofoliului său de acțiuni a scăzut cu miliarde de dolari în ultimii ani.
Veteranul ESPN și Washington Post, Kevin Merida, a demisionat de la Los Angeles Times luna aceasta, înaintea unor reduceri semnificative de locuri de muncă (și în mijlocul conflictelor cu fiica miliardarului).

Aceleași probleme sunt și la revista Time, Forbes, Sports Illustrated.

Nici publicațiile achiziționate de fondurile de private equity nu stau mai bine. La New York Daily News, angajații au ieșit să protesteze săptămâna aceasta împotriva reducerilor de costuri ale proprietarului Alden Global Capital. Alden a vândut The Baltimore Sun lui David Smith, președintele Sinclair Broadcast Group.

Inteligența artificială încă nu și-a spus cuvântul

Afacerea media a fost afectată atât pe partea de business, unde publicitatea programatică și acordurile cu brandurile tradiționale reprezintă încă o parte disproporționată a veniturilor, cât și pe partea de consum, deoarece cei care obișnuiau să-și obțină știrile de la publicații tradiționale, optează în schimb pentru TikTok, Apple News sau de la alte publicații digitale de nișă.

Comercianții trebuie să fie bine deserviți pentru a avea o afacere de publicitate funcțională, iar consumatorii trebuie să fie serviți pentru a avea o afacere de abonamente funcțională, iar se pare că momentul nu le îndeplinește pe niciuna dintre ele.

Iar amenințarea iminentă a inteligenței artificiale generative încă nu și-a spus cuvântul în ceea ce privește industria, cu toate că executivii din fiecare companie văd ceea ce se întâmplă, așa cum demonstrează procesul The New York Times împotriva Microsoft și OpenAI.

În 2008, piața de publicitate a fost lovită de prăbușirea pieței financiare, iar noile platforme precum Facebook, Twitter și YouTube au reprezentat o amenințare nouă pentru afacerile tradiționale media.
În 2024, ne aflăm din nou într-o recesiune publicitară, dar toată lumea este mai conștientă despre starea lucrurilor. Și, spre deosebire de trecut, când era susținută de acordurile lucrative de transmisie, industria știrilor TV nu va fi imună la scăderile de venituri care au afectat ziarele și site-urile web.

În 2024, ne aflăm într-o nouă recesiune publicitară, dar toată lumea este mai lucidă cu privire la situația actuală, subliniază The Hollywood Reporter.

Nici televiziunile nu o duc prea bine

Și, spre deosebire de trecut, când era susținută de contracte de difuzare profitabile, industria știrilor TV nu va fi imună la scăderile de venituri care au afectat ziarele și site-urile web ale ziarelor. După cum a scris Mark Thompson, directorul general al CNN, către personal, la 17 ianuarie: „Universul televiziunii tradiționale se micșorează în mod constant. Trecerea de la transmisiunile liniare la cele digitale înseamnă că audiența tuturor canalelor de știri de pe cablul american a scăzut cu aproximativ o cincime doar în ultimii doi ani.”

Se pare că nimeni, nici miliardarii, nici experții în redresare cu capital privat, nici moștenirile de familie, nu au despre ce se poate face să funcționeze.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#presa #criză #miliardari #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom