Cei mai detestați angajați din justiția moldavă – magistrații și procurorii

Aproximativ fiecare al cincilea moldovean nu are încredere în judecători și procurori. Datele au fost prezentat într-un sondaj prezentat de Institutul pentru Politici și Reforme Europene. Conform cercetării, 35% dintre intervievați au „oarecum” sau „foarte multă încredere” în avocați, scrie realitatea.md.

„Totodată, 30% au multă încredere în poliție, iar 22% fiecare – în sistemele judecătoresc și procuraturii. (…) Intervievații care au interacționat cu judecătoriile și procuraturile au raportat într-o măsură ușor mai mare, că deloc nu au încredere în sistemul judecătoresc și respectiv al procuraturii.

Nu au fost diferențe în încrederea în sistemele judecătoresc și procuraturii în urma dezagregării după nivelul de informare despre reforma justiției. Pe de altă parte, se pare că încrederea în instituțiile prezentate descrește odată cu creșterea vârstei”, se arată în raportul cercetării.

Sondajul s-a efectuat pe un eșantion reprezentativ de 1143 de persoane cu vârstă mai mare de 18 ani. Marja de eroare este de +-2,9%. Datele au fost colectate la telefon, dintre care 90% din respondenți au fost apelați la mobil, iar 10% – la fix.

Studiul a fost elaborat de Magenta Consulting, pentru Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în consorțiu cu Institutul pentru Raportarea Războiului și Păcii (IWPR). Cercetarea s-a realizat în cadrul proiectului „Asigurarea integrității, eficienței și independenței sistemului de justiție în Moldova – #JustițiePentruMoldova”, finanțat de Uniunea Europeană și co-finanțat de Fundația Soros Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#procurori #justiție #sondaj

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Țările UE au aprobat transferul veniturilor din activele rusești înghețate către Ucraina, a declarat ministrul ceh de externe Jan Lipavsky.

Potrivit acestuia, doar anul acesta Kievul poate primi 3 miliarde de euro. „90% din încasări vor merge către sprijinul militar. Rusia trebuie să plătească pentru daunele cauzate de războiul său agresiv”, a scris Lipavsky pe rețeaua de socializare X.

V rámci EU jsme dnes rozhodli o převedení výnosů ze zmražených aktiv ruské centrální banky ve prospěch Ukrajiny. Jen za tento rok může jít až o 74 miliard korun.

90 % z výnosů půjde na vojenskou podporu. Rusko musí zaplatit za škody napáchané svojí agresivní válkou.

— Jan Lipavský (@JanLipavsky) May 21, 2024

Se așteaptă ca activele rusești să genereze un profit de aproximativ 5 miliarde de euro anual. Ucraina va primi aceste fonduri de două ori pe an, a scris anterior Bloomberg. Conform planurilor UE, Ucraina va primi venit net din activele primite din 15 februarie 2024. Totodată, profitul care s-a acumulat înainte de această dată va fi rezervat pentru acoperirea eventualelor riscuri – de exemplu, în cazul pretențiilor din partea Rusiei.

După ce armata rusă a invadat Ucraina în februarie 2022, Uniunea Europeană și țările G7 au înghețat aproximativ 280 de miliarde de dolari ale Băncii Centrale a Rusiei sub formă de numerar și titluri de valoare. Ministerul rus de Finanțe a estimat volumul activelor blocate la aproximativ 300 de miliarde de dolari. Majoritatea acestora se află în depozitul belgian Euroclear.

Conform rezultatelor de anul trecut, Euroclear a primit venituri din activele rusești în valoare de 4,4 miliarde de euro, iar de la începutul acestui an – alte 1,6 miliarde Potrivit surselor Financial Times, profiturile totale până în 2027 ar putea ajunge la 20 de miliarde de euro.

În cadrul discuției privind modul de utilizare a activelor înghețate, Statele Unite s-au oferit să ofere Kievului un împrumut garantat cu veniturile viitoare din acestea. Astfel, Ucraina va putea primi ajutor de 50 de miliarde de dolari în această vară, pe care se bazează Washingtonul. Acest plan a fost susținut de Germania, care ar putea fi un „pas decisiv” pentru implementarea sa, au spus surse Bloomberg.

Kremlinul a numit înghețarea activelor rusești „furt” și o încălcare a dreptului internațional. Posibila lor confiscare ar fi „un cui solid în viitorul sicriu al întregului sistem de economic occidentale”, precum și „subiectul procedurilor judiciare”, a subliniat Kremlinul.