Vremea super-bogaţilor ar putea să apună: Un nou curent începe să prindă contur, iar principala lui ţintă, mega-bogaţii

13 Feb. 2024, 10:09
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
13 Feb. 2024, 10:09 // Bani și Afaceri //  bani.md

Elon Musk, CEO-ul celui mai important producător de automobile electrice din lume, are darul ca la fiecare ieşire publică să stârnească controverse, dar şi să ridice întrebări cu privire la modul în care ar trebui să funcţioneze lumea în prezent.

CEO-ul Tesla a ameninţat că va ieşi din Delaware, Texas, împreună cu compania sa, după ce un judecător i-a blocat salariul de 55,8 miliarde de dolari – cel mai mare din istoria corporaţiilor americane sau poate din înteaga istorie, scrie Financial Times.

Cea mai recentă ieşire a lui Musk a readus în lumina reflectoarelor o serie de întrebări extrem de importante:

Cât de multă bogăţie ar trebui să fie lăsat un om să acumuleze? Este necesar ca naţiunile sa înceapă taxarea miliardarilor?

Modul în care fiecare ţara va alege să impună taxe pe averea super-bogaţilor este o problemă ce necesită propria dezbatere, însă dincolo de detaliile tehnice, începe să se contureze un curent clar care pledează pentru un singur obiectiv: taxarea miliardarilor.

De-a lungul timpului au început să se adune tot mai multe voci care pledează pentru această cauză, susţinând că societatea ar beneficia de pe urma miliardelor taxate, iar povara fiscală a oamenilor simpli s-ar mai diminua.

Potrivit Forbes, numărul celor mai bogaţi dintre bogaţi, a crescut semnificativ în ultimii 40 de ani. În 2023, celebra publicaţie identifica 2,640 de super-bogaţi, număr care a crescut de aproape 19 ori din 1980.

Conform datelor analizate de EU Tax Observatory, în aceeaşi perioadă de timp bogăţia la nivel global s-a bucurat de o creştere spectaculoasă, însă cea mai surprinzătoare evoluţie au avut-o averile miliardarilor.

O parte semnificativă din oamenii cu venituri peste medie, categorie unde intră bancherii, avocaţii sau micii antreprenori, se opun taxării miliardarilor, temându-se că primii vizaţi vor fi super-bogaţii apoi chiar ei.

Cu toate acestea, potrivit economiştilor, chiar această categorie de oameni s-ar număra printre primii câştigători ai impozitării averilor uriaşe, pentru că ei suportă o mare parte din povara fiscală.

Economistul francez Thomas Piketty propune cote de impozitare de 90% pentru averile de peste 2 miliarde de euro. El notează că SUA a impozitat diversele fluxuri de venituri ale persoanelor foarte bogate la aproximativ acest nivel din 1950 până în 1980, generând o epocă de creştere economică impresionantă.

Piketty concluzionează că impozitarea miliardarilor ar permite guvernelor să reducă impozitele pe proprietate, care sunt, de fapt, impozite pe avere pentru oamenii obişnuiţi. De asemenea, guvernele ar putea folosi veniturile pentru a crea fonduri fiduciare pentru persoanele din patura de jos a societăţii, care de obicei nu deţin aproape nicio avere.

Totuşi, problema ridicată de taxarea miliardarilor nu este atât de simplă, pentru că aduce o altă întrebare: Pot guvernele să gestioneze în mod responsabil şi optim miliardele pentru a spori bunăstarea societăţii?

Dilema impozitărilor averilor de miliarde rămâne încă fără un răspuns concret, atâta timp cât încă nu se ştie dacă guvernele care ar pune mâna pe bani ar fi în stare sa-i gestioneze cum trebuie. Cu toate acestea, vocile care susţin impozitarea celor mai bogaţi dintre bogaţi încep să se adune în număr tot mai mare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

28 Ian. 2026, 17:44
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
28 Ian. 2026, 17:44 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că prima tranșă de 270 de milioane de euro din pachetul de asistență financiară promis de Uniunea Europeană nu a fost cheltuită prin bugetul de stat, ci a fost direcționată către proiecte și instituții care implementează programe în beneficiul Republica Moldova.

Întrebat în ce scopuri au fost utilizați banii, ministrul a precizat că este vorba, în principal, de granturi destinate studiilor, pregătirilor și proiectelor, care nu sunt reflectate ca cheltuieli directe în bugetul de stat. „Ele nu vin direct în buget. Vin în beneficiul țării, dar prin instituțiile care implementează proiecte”, a explicat Gavriliță.

Șeful de la Finanțe a menționat că nu deține toate detaliile tehnice privind distribuirea fondurilor, însă a subliniat că informațiile complete pot fi furnizate de instituțiile responsabile, inclusiv la solicitarea Parlamentul Republicii Moldova. „Colegiile au pregătirea necesară și vor oferi detalii atunci când acestea vor fi cerute”, a adăugat ministrul.

Potrivit lui Gavriliță, prima tranșă de 270 de milioane de euro a fost transferată și a intrat pe conturile Ministerul Finanțelor la data de 11 iunie. Asistența face parte din pachetul financiar mai amplu anunțat de Uniunea Europeană, în valoare totală de 19 miliarde de euro, destinat sprijinirii Republicii Moldova.

 

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!