Vremea super-bogaţilor ar putea să apună: Un nou curent începe să prindă contur, iar principala lui ţintă, mega-bogaţii

Elon Musk, CEO-ul celui mai important producător de automobile electrice din lume, are darul ca la fiecare ieşire publică să stârnească controverse, dar şi să ridice întrebări cu privire la modul în care ar trebui să funcţioneze lumea în prezent.

CEO-ul Tesla a ameninţat că va ieşi din Delaware, Texas, împreună cu compania sa, după ce un judecător i-a blocat salariul de 55,8 miliarde de dolari – cel mai mare din istoria corporaţiilor americane sau poate din înteaga istorie, scrie Financial Times.

Cea mai recentă ieşire a lui Musk a readus în lumina reflectoarelor o serie de întrebări extrem de importante:

Cât de multă bogăţie ar trebui să fie lăsat un om să acumuleze? Este necesar ca naţiunile sa înceapă taxarea miliardarilor?

Modul în care fiecare ţara va alege să impună taxe pe averea super-bogaţilor este o problemă ce necesită propria dezbatere, însă dincolo de detaliile tehnice, începe să se contureze un curent clar care pledează pentru un singur obiectiv: taxarea miliardarilor.

De-a lungul timpului au început să se adune tot mai multe voci care pledează pentru această cauză, susţinând că societatea ar beneficia de pe urma miliardelor taxate, iar povara fiscală a oamenilor simpli s-ar mai diminua.

Potrivit Forbes, numărul celor mai bogaţi dintre bogaţi, a crescut semnificativ în ultimii 40 de ani. În 2023, celebra publicaţie identifica 2,640 de super-bogaţi, număr care a crescut de aproape 19 ori din 1980.

Conform datelor analizate de EU Tax Observatory, în aceeaşi perioadă de timp bogăţia la nivel global s-a bucurat de o creştere spectaculoasă, însă cea mai surprinzătoare evoluţie au avut-o averile miliardarilor.

O parte semnificativă din oamenii cu venituri peste medie, categorie unde intră bancherii, avocaţii sau micii antreprenori, se opun taxării miliardarilor, temându-se că primii vizaţi vor fi super-bogaţii apoi chiar ei.

Cu toate acestea, potrivit economiştilor, chiar această categorie de oameni s-ar număra printre primii câştigători ai impozitării averilor uriaşe, pentru că ei suportă o mare parte din povara fiscală.

Economistul francez Thomas Piketty propune cote de impozitare de 90% pentru averile de peste 2 miliarde de euro. El notează că SUA a impozitat diversele fluxuri de venituri ale persoanelor foarte bogate la aproximativ acest nivel din 1950 până în 1980, generând o epocă de creştere economică impresionantă.

Piketty concluzionează că impozitarea miliardarilor ar permite guvernelor să reducă impozitele pe proprietate, care sunt, de fapt, impozite pe avere pentru oamenii obişnuiţi. De asemenea, guvernele ar putea folosi veniturile pentru a crea fonduri fiduciare pentru persoanele din patura de jos a societăţii, care de obicei nu deţin aproape nicio avere.

Totuşi, problema ridicată de taxarea miliardarilor nu este atât de simplă, pentru că aduce o altă întrebare: Pot guvernele să gestioneze în mod responsabil şi optim miliardele pentru a spori bunăstarea societăţii?

Dilema impozitărilor averilor de miliarde rămâne încă fără un răspuns concret, atâta timp cât încă nu se ştie dacă guvernele care ar pune mâna pe bani ar fi în stare sa-i gestioneze cum trebuie. Cu toate acestea, vocile care susţin impozitarea celor mai bogaţi dintre bogaţi încep să se adune în număr tot mai mare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#super-bogaţi #curent #avere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.