DOC Una dintre cele mai performante instituții ale statului este gonită din sediu: Cine va lua locul

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA) din cadrul Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), a fost obligată de Guvern ca în regim de urgenţă să părăsească sediul actual. Aceasta, la doar două luni de la finalizarea reparaţiei capitale din oficiile ODA, relatează mold-street.

„În scopul amplasării Ministerului Energiei în incinta imobilului din strada Ștefan cel Mare și Sfânt nr.134, solicităm respectuos în termeni proximi (26.02.2024) întreprinderea acțiunilor necesare în vederea reamplasării angajaților Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului în incinta clădirii gestionate de Instituția publică „Agenția Servicii Publice” amplasată pe adresa mun. Chișinău, str. Ghioceilor, nr.1”, scrie în înştiinţarea semnată electronic de Artur Mija, secretarul general al Guvernului.

De ce Guvernul a decis că ODA trebuie să părăsească sediul

Din documentul expediat în adresa redacţiei mold-street, de pe o poştă anonimă, rezultă că instituţia publică ODA are la dispoziţie doar o săptămână pentru a se conforma cerinţelor impuse de către Guvern. În mesajul expediat este anexată şi copia unei petiţii colective semnate de 67 de angajaţi ai ODA şi expediate în adresa Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, USAID, Băncii Mondiale şi Ambasadei Germaniei. Potrivit petiţiei, încă pe 16 februarie, de la Ministerul Dezvoltării Economice (vicepremierul Alaiba) la ODA „a parvenit o solicitare verbală despre necesitatea de a elibera încăperile”.

Motivul invocat este faptul că „colectivul Ministerul Energiei urmează să îşi schimbe sediul din Casa Guvernului, în actualul sediu al ODA”. Acest lucru a fost confirmat de reprezentanţii Ministerului Energiei, care susţin însă că de aproape un de zile se înghesuie în câteva birouri din Casa Guvernului şi alte imobile deţinute de stat, ceea ce afectează funcţionalitatea instituţiei, respectiv au nevoie de un sediu.

Va afecta grav activitatea ODA

În petiţie, colectivul ODA susţine că reamplasarea angajaţilor ODA va pereclita activitatea instituţiei pentru câteva luni, respectiv ea nu va putea îndeplini „misiunea de a susţine dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, prin promovarea culturii antreprenoriale, acordarea asistenţei financiare, emiterea garanţiilor financiare de stat, precum şi asigurarea infrastructurii de suport în afaceri”.

Potrivit petiţiei, procesul de schimbare a sediului ODA va fi însoţit „de distorsionarea activităţii de zi cu zi prin îndreptarea tuturor resurselor spre eliberarea spaţiului curent şi amenajarea celui nou”.

„Este evident riscul paralizării cursului normal al activităţii tuturor subdiviziunilor IP ODA, punând impedimente în realizarea misiunii şi funcţiilor în conformitate cu hotărârea Guvernului nr.487 din 13.07.2022”, se afirmă în petiţie.

Jurnaliștii de la mold-street au încercat să discute cu responsabilii de la Cancelaria de Stat, pentru a explica motivele pentru urgenţa de a muta ODA în alt sediu, dar li s-a solicitat un demers oficial în acest sens.

„Așteptăm să vină dl Alaiba din deplasare, ne vom așeza să discutam și sa găsim o soluție. Echipa ODA își va onora obligațiunile fata de antreprenori în mod obișnuit”, a precizat actualul director interimar al ODA, Gheorghe Iudin.

Potrivit informaţiilor oficiale, ODA ar urma să se mute cu sediul la Moldexpo, unde statul deţine numeroase imobile goale, de ani de zile. Doar că aceste imobile necesită reparaţii, care necesită bani şi pot dura şi câteva luni de zile. Mai mult! La Moldexpo nu există o reţea securizată de acces la Internet (fapt confirmat şi de instituţiile specializate ale statului), lucru strict necesar pentru asigurare confidenţialităţii, în condiţiile în care ODA examinează şi aprobă dosare de granturi şi creditare de sute de milioane de lei.

La finele anului trecut, MDED şi Guvernul aveau doar cuvinte de laudă la adresa ODA, care în ultimii 2 ani a reuşit să ajute cu granturi şi linii de creditare peste 3.000 de antreprenori. Totodată, resursele financiare administrate de ODA au crescut în anii 2021-2023 de mai bine de patru ori, până la 1,1 miliarde lei.

#sediu nou #ODA #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nouriel Roubini, celebrul expert și profesor emerit de economie la Stern School of Business de la Universitatea din New York, este renumit pentru predicțiile sale pesimiste despre starea economiei globale.

Însă acum, el scoate adevărul la iveală, într-o analiză intitulată ”Inevitabilul șoc”, adică colapsul cu care lumea globalizată se va confrunta în câteva luni de acum înainte și pe care nici măcar băncile centrale nu-l pot contracara.

„După ani de politici fiscale, monetare și de credit extrem de relaxate și declanșarea unor șocuri negative majore ale ofertei, presiunile stagflaționiste pun acum presiune asupra unui munte masiv de datorii din sectorul public și privat”, spune economistul american, avertizând că „Mama tuturor crizelor economice se profilează și nu va fi nimic de făcut în privința asta”, potrivit Yahoo News.

Pentru a-și argumenta punctul de vedere, Roubini evidențiază datele privind datoria, descrise drept „uimitoare”. El scrie: „Datoria globală totală a sectorului privat și public ca pondere din PIB a crescut de la 200% în 1999 la 350% în 2021. Raportul este acum de 420% în economiile avansate și de 330% în China. Statelor Unite, este la 420%, ceea ce este mai mare decât în timpul Marii Depresiuni și după cel de-Al Doilea Război Mondial”.

Acest supraîmprumut se desfășoară de mult timp și ratele scăzute au menținut „zombii insolvenți” precum „gospodăriile, corporațiile, băncile, băncile din umbră, guvernele și chiar țările întregi” sus în timpul crizei din 2008 și în pandemia COVID.
Însă acum inflația, alimentată de aceleași politici fiscale, monetare și de credit ultra-relaxate, a pus capăt „aceste zori financiari ai morților”, scrie Roubini răspicat, iar băncile centrale nevoite să majoreze ratele dobânzilor, „zombii se confruntă cu creșteri puternice legate de costurile de serviciu ale datoriilor”.

Această schimbare radicală reprezintă „un triplu șanț”, deoarece inflația erodează, de asemenea, venitul real al gospodăriilor și reduce valoarea activelor acestora, cum ar fi bunurile imobiliare și financiare.

„Același lucru este valabil și pentru corporațiile, instituțiile financiare și guvernele fragile și cu efect de levier excesiv: se confruntă cu o creștere bruscă a costurilor de împrumut, scăderea veniturilor și a veniturilor și scăderea valorii activelor, toate în același timp”.

Spre deosebire de crizele menționate mai sus, politicile ultra-relaxate nu mai pot fi implementate deoarece ar arunca mai mult combustibil pe focul inflației, iar asta, subliniază economistul, înseamnă o recesiune profundă și prelungită, precum și o criză financiară severă.

„Pe măsură ce bulele de active izbucnesc, ratele de serviciu ale datoriei cresc, iar veniturile ajustate la inflație scad în rândul gospodăriilor, corporațiilor și guvernelor, criza economică și prăbușirea financiară se vor hrăni unele pe altele”, subliniază economistul Nouriel Roubini.

„Cu siguranță”, scrie Roubini, „economiile avansate care se împrumută în propria monedă pot folosi o criză de inflație neașteptată pentru a reduce valoarea reală a unor datorii nominale pe termen lung cu rată fixă.

Guvernele nu sunt dispuse să ridice taxele sau să reducă cheltuielile pentru a-și reduce deficitele, monetizarea deficitului băncii centrale va fi din nou văzută drept calea celei mai puține rezistențe, dar nu poți păcăli toți oamenii, tot timpul”.

„Mama tuturor crizelor de datorii stagflaționiste poate fi amânată, nu evitată”, conchide Roubini în Project Syndicate.